Nu există om credincios care să nu aibă dușmani. Sau măcar pe unii care să-l judece, cârtească, bârfească șamd. Drept dovadă e avertismentul Mântuitorului: „Vai vouă când toţi oamenii vă vor vorbi de bine. Căci tot aşa făceau proorocilor mincinoşi părinţii lor” (Luca 6, 26). Cu alte cuvinte, nu poți fi vorbit doar de bine decât atunci când spui lumii ceea ce vrea să audă, ceea ce e în conformitate cu patimile și răutățile în care se complac unii și alții. Când nu „deranjezi” egoul. Dacă însă pui degetul pe rană, dacă transmiți ceea ce Dumnezeu învață să îndreptăm în purtare și în gândire, atunci stârnești împotrivire. Articolul Decalogul celui ce are dușmani apare prima dată în Ziarul de Iaşi - liderul presei ieşene.
