Care oare sa fie explicatia? Cine ne ajuta mai mult în explicarea acestei situatii: demografia, sociologia populatiei, economia? Aici nu conteaza faptul ca femeile sunt în numar mai mare decât barbatii (51,5- persoane de sex feminin si 48,5- persoane de sex masculin, cf. datelor provizorii RPL 2021), cum am fi tentati sa credem la o prima evaluare a situatiei în discutie. În penultima zi a anului trecut, Institutul National de Statistica a furnizat datele provizorii de la Recensamântul Populatiei si Locuintelor runda 2021. Din publicatia „Analiza gradului de satisfactie a utilizatorilor de date statistice” - cercetare prevazuta în Programul Statistic National Anual (PSNA), stim ca utilizatorii de statistici oficiale (mass-media, cercetatori, universitare, agenti economici, publicul larg) sunt interesati mai ales de acele date care descriu evolutia pietei muncii (ocuparea, somajul, câstigurile salariale, costul fortei de munca), statistica preturilor (indicii preturilor de consum/ inflatia) si date despre populatie (volumul, structura, dinamica populatiei). Cum era si firesc, în prima saptamâna din 2023, au aparut o serie de articole de informare/ interpretare/ analiza pe baza datelor la la RPL 2021. În cele mai multe articole s-a subliniat ceea ce stiam deja, ca ramânem tot mai putini si tot mai îmbatrâniti. De la RPL 2011, populatia României a scazut cu 1,1 milioade de persoane, fiind la momentul de referinta al RPL 2021 (1 decembrie 2021 ora „0”) de 19.053.815 persoane. Când ne referim la populatia potrivit datelor provizorii de la RPL 2021, avem în vedere cetatenii români, straini sau fara cetatenie care, în ultimele 12 luni fata de momentul de referinta al recensamântului, au avut resedinta obisnuita de teritoriul României. Se subîntelege ca cetatenii cu domiciliul în România care au fost plecati mai mult de 12 luni, înainte de momentul de referinta al RPL 2021, nu intra în calculul populatiei rezidente (stabile) a tarii. Înca mai sunt cunoscuti, colegi, prieteni care întreaba „daca cei plecati în afara au fost luati în calcul la stabilirea populatiei tarii”... Chiar daca a pierdut 11.674 de persoane, fata de RPL 2011, Iasul a ramas cel mai populat judet din tara (760.744 persoane, cf. datelor provizorii de la RPL 2021), cum bine sublinia Radu Mesnita într-un articol din Ziarul de Iasi. Din comunicatul INS privind datele provizorii de la RPL 2021 aflam ca, din cele 42 de judete (inclusiv municipiul Bucuresti), 39 au pierdut din numarul de locuitori. Doar trei judete au câstigat populatie, comparativ cu recensamântul din 2011: judetul Ilfov care a câstigat 153,9 mii locuitori, Bistrita-Nasaud cu un plus de 9,8 mii de locuitori si Suceava cu o crestere de 7,7 mii locuitori. Dupa ce s-au facut calcule si s-au întocmit clasamente, jurnalista Florentina Balasoiu de la Stirile ProTV, mi-a adresat urmatoarea întrebare: de ce sunt casatorite mai multe femei comparativ cu barbatii, potrivit datelor preliminarie de la RPL 2021? Întrebarea sugereaza o contradictie aparenta din moment ce, în România, casatoria este definita ca fiind uniunea liber consimtita între un barbat si o femeie, încheiata în conditiile legii (nu sunt permise/ legiferate casatoriile între persoanele de acelati sex, poligamia s.a.m.d). Si, totusi, conform datelor provizorii pentru RPL 2021 comunicate de INS, circa jumatate din populatia rezidenta (47,9-) cuprinde persoane care au starea civila legala de casatorit(a). Sunt casatoriti 4.495,5 mii barbati si 4.629,7 mii femei. Doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, iar persoanele vaduve reprezinta 5,2- din totalul populatiei rezidente. Situatia nu este neaparat inedita. Si la RPL runda 2011 au rezultat mai multe femei casatorite în raport cu barbatii. La momentul de referinta al recensamântului trecut (20 octombrie 2011) erau casatoriti 4.818,4 mii barbati si 4.868,8 mii femei. Rezultatele de la RPL 2011 mai arata ca doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, persoanele vaduve reprezentau o zecime din totalul populatiei stabile, iar persoanele divortate detineau o pondere de 4,2-. În uniune consensuala au declarat ca traiesc 745,5 mii persoane. Desi casatoria si divortul sunt tratate ca evenimente demografice, totusi, se deosebesc esential de celelalte doua evenimente - nasterea si decesul. Daca la nastere si deces este evident caracterul dual (biologic si social), în ceea ce priveste casatoria si divortul „biologicul” este exclus din producerea acestor doua evenimente. Casatoria si divortul sunt mai degraba conditionate social, tin de actul de vointa al subiectilor, cauzele sociale, legale, cutumiare sunt determinante în cazul acestor evenimente (socio)demografice. Din datele INS rezulta ca la RPL runda 2021 sunt cu 134,2 mii mai multe femei casatorite comparativ cu barbatii, iar la RPL runda 2021 au fost cu 50,4 mii mai multe femei casatorite decât barbatii. Observam ca numarul femeilor casatorite în raport cu barbatii a crescut în ultimul deceniu (+84,4 mii femei casatorite). Care oare sa fie explicatia? Cine ne ajuta mai mult în explicarea acestei situatii: demografia, sociologia populatiei, economia? Aici nu conteaza faptul ca femeile sunt în numar mai mare decât barbatii (51,5- persoane de sex feminin si 48,5- persoane de sex masculin, cf. datelor provizorii RPL 2021), cum am fi tentati sa credem la o prima evaluare a situatiei în discutie. Raspunsul la întrebarea pe care mi-a adresat-o jurnalista Florentina Balasoiu (Stirile ProTV) porneste de la definitia populatiei rezidente (stabile) de la momentul de referinta al recensamântului, anterior mentionata. La momentul recenzarii, pe teritoriul României, se aflau mai multe femei casatorite decât barbatii deoarece acestia din urma erau plecati în strainatate pentru diverse motive (munca, studii etc.) pentru o perioada de peste 12 luni calendaristice, situatie în care nu mai sunt luati în calculul efectivului populatiei rezidente. O alta explicatie pentru faptul ca sunt mai multe femei casatorite comparativ cu barbatii este ca sotiile care aveau resedinta obisnuita pe teritoriul tarii noastre la momentul de referinta al RPL erau maritate si cu cetateni straini care nu aveau resedinta obisnuita pe raza administrativ-teritoriala a României. Din discutiile cu colegii mei din cadrul Serviciului de Statistica Sociala, Demografie si Forta de munca, care lucreaza la culegerea, introducerea si verificarea (corectitudinea si completitudinea) datelor din buletinele statistice pentru casatorie, am aflat ca, per ansamblu, sunt mai multe femei românce care se casatoresc cu cetateni straini comparativ cu situatia inversa. De ce se casatoresc mai multe românce cu barbati din strainatate? La aceasta întrebare putem afla raspunsul doar prin cercetari sociologice cantitative (bazate pe date furnizate de anchetele demografice ale INS) si calitative (întrevedere, interviu, focus group). În general, oamenii se casatoresc din dragoste, deoarece au anumite afinitati psihice si/sau fizice, din interes (bani, siguranta, confort material), pentru experienta (curiozitate) maritala si altele. Ca ipoteza de lucru, avansam faptul ca femeile au o mai mare disponibilitate/ flexibilitate în depasirea unor bariere (limitari) socioculturale în încheierea unei casatorii cu un barbat de alta nationalitate si acceptarea altor valori, cutume si principii de convietuire în cadrul cuplului marital. În utimele decenii, familia româneasca a evoluat destul de mult, de la modelul eminamente traditional catre familia (post)moderna mai democratica în interior si mai deschisa cultural spre exterior. A crescut vârsta medie la prima casatorie a femeii, a aparut si fenomenul de „amânare a casatoriei”, al nasterii copiilor. Femeile sunt tot mai emancipate, preocupate de cariera profesionala si dezvoltarea personala, deschise spre experiente culturale diverse. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
