Austria a adoptat un ton mai blând fata de România si Bulgaria, anuntând oficial la începutul acestei saptamâni ca este de acord cu integrarea în etape a celor doua tari în spatiul de libera circulatie, primul pas fiind „Air Schengen”. Ministrul de Interne, Gerhard Karner, un oponent pâna acum vehement al largirii Schengen, a trimis „conditiile clare” Comisiei Europene, printre care preluarea refugiatilor din Afganistan si Siria ajunsi în Austria. Publicatia austriaca Profil remarca ca ideea aderarii în etape cu care a venit Karner fusese invocata deja în presa de la Bruxelles cu câteva zile înainte, nefiind asadar o surpriza. Cum s-a ajuns la asta? Publicatia precizeaza ca sunt invocate doua variante. Primul ar fi sprijinul SUA. La Viena au avut loc recent discutii între fostul ambasador al SUA în Austria, Ronald Lauder, si diplomatul american responsabil pentru Europa James O'Brien. România este un important aliat al SUA si NATO în Europa de Est. O a doua varianta invocata de Profil este legata de disponibilitatea Austriei de a face un compromis pentru a nu pune în pericol uriasul proiect Neptun Deep, unde OMV este implicat masiv. Stoker: „Influenta SUA a fost de 0,0-” Colegul de partid al lui Gerhard Karner, secretarul general al OVP, Christian Stocker, spune ca influenta SUA în reevaluarea pozitiei Austriei a fost de „0,0-”. El spune ca Viena vede acum Comisia Europeana ca pe „un tren” pentru a putea fi îndeplinite desideratele Austriei. „Air Schengen pentru România si Bulgaria este posibil doar daca Comisia Europeana îndeplineste conditiile clare ale Austriei”, a precizat el. Conditiile puse de Austria Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat luni ca a prezentat Comisiei Europene „conditii clare” pe care aceasta sa le implementeze înainte ca Viena sa fie de acord cu primirea României si Bulgariei în asa-numitul „Air Schengen”, transmite APA. Catalin Predoiu, dupa discutiile cu Austria, care a pus conditii pentru „Air Schengen”: S-a creat emotie ca vom transfera în masa cetateni sirieni sau afgani / Discutiile ramân complicate „Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, dupa ce în weekend s-a aflat despre o posibila relaxare a veto-ului Austriei fata de primirea României si Bulgariei în spatiul Schengen, cu ridicarea granitelor aeriene. „Este vorba despre faptul ca avem nevoie de progrese în domeniul protectiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner. În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numarului de politisti de frontiera, potrivit Agerpres. De asemenea, Comisia trebuie sa aloce fonduri pentru infrastructura de protectie a frontierelor. Este necesara în primul rând o modernizare tehnica a frontierelor bulgaro-turca si româno-sârba. În plus, Karner solicita controale întarite la frontierele terestre, precum si preluarea de catre România si Bulgaria de solicitanti de azil, în special afgani si sirieni. Solicitarea privind mentinerea controalelor la frontiere a fost motivata de Karner printr-o „problema cu traficantii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanti de azil în Austria, numai în jur de 150 migranti au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne. Premierul Marcel Ciolacu a anuntat, sâmbata seara, ca Austria ”si-a flexibilizat pozitia în ceea ce priveste spatiul Schengen si este de acord cu ridicarea granitelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamna ca românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboara în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el. Ministrul român de Interne, Catalin Predoiu, a evitat duminica sa se pronunte asupra unui calendar pentru aderarea României la Schengenul aerian, dar a declarat ca „spera ca românii vor avea o bucurie de sarbatori”. Întrebat daca este de acord cu conditiile impuse de Austria, Predoiu a spus ca „sunt conditii care îmi sunt cunoscute si urmeaza sa le discutam”, iar „parte dintre ele ne folosesc si noua, sa întarim frontiera”. Sursa: Agerpress
