Profesorul universitar Lucian Sfîca a explicat pe pagina de Facebook Meteo Moldova de ce explozia de la statia GPL Crevedia a avut forma unei ciuoerci nucleare. ”Explozia ar fi fost si mai spectaculoasa daca temperaturile în momentul respectiv nu ar fi fost foarte ridicate”, a scris el la finalul postarii pe care a redat-o mai jos: Explozia de la Crevedia a ridicat semne de întrebare cu suspiciuni aferente legate de forma norului, foarte asemanatoare cu cea a ciupercilor rezultate din exploziile nucleare. Pentru ca discutia ne poate ajuta sa întelegem mai bine caracteristicile atmosferei terestre, câteva clarificari în cele ce urmeaza. În primul rând, ar fi de retinut ca forma norului rezultat din explozii nucleare nu este legata direct de natura radioactiva a reactiei ce determina respectiva explozie. Recunoastem forma aceea specifica de ciuperca în cazul exploziilor nucleare ca fiind specifica acestora doar pentru ca acolo le-am putut observa prima data. Elementul cheie nu e reprezentat de substantele implicate, asadar, ci de faptul ca reactia se produce cu degajarea unei cantitati foarte mari de caldura. Daca "reusim" intentionat sau accidental sa producem reactii la fel de exotermice, prin alte reactii decât cele nucleare, forma norului va fi cvasiidentica. Odata produsa o astfel de reactie ce degaja punctual si într-un interval foarte scurt o cantitate enorma de caldura, forma norului de explozie va fi modelata de caracteristicile generale si de moment ale atmosferei terestre. Daca privim explozii puternice, inclusiv nucleare, produse în diverse momente si în diverse locuri de pe glob vom constata ca ele, desi au o forma generala de ciuperca, difera destul de mult ca aspect. Diferentele vin atât din temperaturile degajate în timpul exploziei, dar mai ales din caracteristicile atmosferei în zona exploziei. De ce forma de ciuperca? În primul rând pentru ca presiunea aerului în atmosfera terestra este din ce în ce mai mica pe masura ce urcam în altitudine. Asta face ca odata produsa caldura în punctul exploziei, aerul sa se dilate brusc, sa devina mult mai usor decât aerul din jur si sa urce foarte rapid în paturile mai înalte ale atmosferei acolo unde sunt presiuni mai reduse. Aceasta miscare produce în cazul exploziei nucleare asa numitul toroid, o "coloana" de aer foarte cald situata deasupra exploziei. Daca ne-am imagina presiunea atmosferica uniforma în plan vertical, deplasarea aerului cald ar fi si ea uniforma în toate directiile si am avea exclusiv un dom de foc ce se propaga uniform în toate directiile. În al dilea rând, odata ce explozia se produce, aerul cald determina scaderea presiunii si implicit atragerea aerului rece din jur. Acest aer mai rece atras catre aerul cald se încalzeste si el rapid si o parte din el este preluat în miscarea ascendenta alimentând ascensiunea aerului cald initial. Totusi, în acelasi timp, aerul rece reuseste sa "inunde" rapid zona supraîncalzita de la sol, determinând scaderea temperaturii în acest areal, ceea ce face ca flacarile sa dispara mai întâi în partea joasa a norului, în timp ce ele se propaga în continuare în plan vertical ascendent. În aceasta miscare ele întâmpina însa o rezistenta gravitationala în timpul ascensiunii, ceea ce obliga flacarile sa gaseasca debuseu în plan orizontal, acolo unde rezistenta este mai mica. Astfel, din aceasta dubla actiune, la partea inferioara si superioara a lor, se produce "aplatizarea" flacarilor si rezulta aspectul de ciuperca. Totul se desfasoara însa în doar câteva secunde, mult mai rapid decât ati putea citi acest paragraf. Asadar, tot ce ne poate spune norul de foc similar cu cel al unei mici explozii nucleare de la Crevedia este ca temperatura din timpul exploziei a fost una foarte mare. Iar cu acest ingredient, atmosfera se joaca în forme cât se poate de logice pentru caracteristicile ei. Mai mult, explozia ar fi fost si mai spectaculoasa daca temperaturile în momentul respectiv nu ar fi fost foarte ridicate. Sau daca aerul ar fi fost mai umed si însotit de inversiune de temperatura, ceea ce ar fi determinat cu siguranta la puterea exploziei dezvoltarea pentru fractiuni de secunda a unor nori de tip pileus, foarte impresionanti vizual. Spectacolul ar fi putut fi asadar mult mai impresionant, dar ar fi bine sa traim într-o tara care sa nu ne ofere sansa unor spectacole atât de nefaste si tragice. Putem aprecia pe deplin gloriosul spectacol pe care ni-l poate oferi atmosfera terestra si în forme pasnice
