În ultimii ani, aproape ca ne-am obisnuit cu desele semnale venite din partea celor care monitorizeaza concentratiile de particule fine în aerul orasului. Ritmul vietii cotidiene nu ne lasa sa sesizam ceea ce respiram, desi în dese rânduri prindem mirosuri placute sau mai putin placute. Diferenta o resimt cei care intra în oras, iar de multe ori ea este si vizibila. Norul de praf care a plutit timp de câteva zile deasupra Iasului, saptamâna trecuta, a atras atentia tocmai din acest motiv: pentru ca era foarte vizibil, mai ales în unele perioade ale zilei. Meteo Moldova, pagina de Facebook care a explicat în detaliu fenomenul, mentioneaza originea particulelor – zona de stepa dintre Marea Neagra si Marea Caspica, de la nord de Caucaz. Iar faptul ca, purtate de vânt, au cazut inclusiv peste orasul nostru, este un fenomen caracteristic pentru estul României. CITESTE SI: FOTO: Fenomen bizar care sluteste orasul! De ce se usuca teii din Iasi în toiul verii? „Situatia nu poate fi considerata una de poluare. Este o situatie naturala, data de circulatia atmosferica în curs si de conditiile particulare ale perioadei. Mai mult, poluarea nu este deloc invaziva, cresterea concentratiilor de PM10 nefiind însotita de o crestere a concentratiilor cu adevarat periculoase de PM2.5”, preciza la debutul „invaziei” de praf dinspre est coordonatorul paginii mentionate, conf. dr. Lucian Sfîca, de la Facultatea de Geografie si Geologie Iasi. Ulterior, concentratia particulelor cu diametrul mai mic de 10 microni (respectiv o sutime de milimetru), asa-numitele PM10, a luat-o razna. Martea si vinerea trecute, masuratorile unor statii ale Agentiei de Protectie a Mediului Iasi, dar si ale celor din proiectul „Strop de aer”, derulat de Universitatea Tehnica, au dat rezultate din categoria „foarte rau” (APM), respectiv au depasit nivelul maxim admis de 50 de micrograme/metru cub. În schimb, asa cum a anticipat Lucian Sfîca, într-adevar concentratia particulelor mai mici (PM2.5) nu a crescut peste limita admisa. Dar norul a trecut, iar orasul a ramas cu praful lui obisnuit. Posesorii de autovehicule îl remarca zilnic, indiferent daca parcarea e la strada sau dupa blocuri. Cel mai bun indicator în acest sens este numarul spalatoriilor – automate sau manuale – care functioneaza în municipiu: peste 40. Cele din vestul Europei nu sunt la fel de profitabile. Putem sa scapam de praf? „Se construieste mult”, este raspunsul cel mai des primit. Si, într-adevar, se refac strazi, se construiesc imobile de birouri si locuinte, iar de multe ori se demoleaza cladiri vechi ca sa faca loc celor noi. Toate aceste activitati genereaza praf. „Traficul greu trece prin mijlocul Iasului”, este al doilea motiv, cel putin la fel de important ca primul. Statia de monitorizare a calitatii aerului amplasata în Podul de Piatra a fost, pâna sa înceteze sa functioneze în iulie, cea mai greu încercata dintre cele sase amplasate în municipiu si în jur. În fine, anul acesta mai mult decât în alti ani, spatiile verzi uscate si-au adus si ele contributia la masa de praf ridicat în aer. CITESTE SI: FOTO Gazonul dintre trotuare si strada va fi înlocuit cu piatra sparta de mici dimensiuni. Ce parere aveti ? La solicitarea noastra, cei de la Agentia de Protectie a Mediului ne-au prezentat si alte motive pentru care iesenii sunt nevoiti sa-si spele masinile mai des decât vest-europenii, dincolo de conditiile climatice diferite si alti factori naturali care pot influenta calitatea aerului – cum ar fi ploile mai abundente si iernile mai blânde din vest, comparativ cu perioadele de seceta si temperaturile scazute din timpul iernii în zona Moldovei. Astfel, calitatea aerului depinde de transportul urban (pondere diferita a modurilor de transport în deplasarile urbane: masina personala comparativ cu transportul public, multimodal, electric, micromobilitate; starea infrastructurii de transport, vechimea parcului auto; periurbanizarea si solutiile de mobilitate durabila aplicate), încalzirea rezidentiala (combustibili fosili vs. surse regenerabile, eficienta energetica a cladirilor), activitatile economice (profilul economic al orasului, importanta acordata tehnologiei verzi si accesul la acestea). „Dar sursele si factorii favorizanti sau agravanti pentru calitatea aerului stau sub umbrela si depind de politicile publice si capacitatea administrativa, de nivelul de educatie si responsabilitate fata de mediu al autoritatilor si populatiei”, conchide raspunsul APM Iasi. Zilele „prafuite” de la sfârsitul lunii august. Se observa cum concentratiile de PM10 nu au fost urmate de cresteri ale particulelor mai mici, PM2.5.
