Cel putin sase persoane sunt cercetate în dosarul „Flux”, ancheta care a dus la suspendarea de facto a lui Mihai Chirica din functia de primar. Pe lânga acuzatiile de fals intelectual si uzurparea functiei publice, una dintre acuzatiile procurorilor DNA este de abuz în serviciu. Surse judiciare au declarat pentru „Ziarul de Iasi” ca, în ultimele zile, au fost audiati mai multi suspecti si martori în acest dosar: unii au refuzat sa dea declaratii, în timp ce altii au prezentat în detaliu modul în care blocul construit ilegal de compania „Flux” a ajuns sa fie intabulat. Astfel, potrivit surselor noastre, procurorii au marturii care ar atesta faptul ca Mihai Chirica, Gabriel Harabagiu (fost viceprimar) si functionari din Primarie ar fi fost în deplina cunostinta de cauza când au semnat documentele necesare intabularii blocului, în conditiile în care nu fusese respectata autorizatia de construire. Recent, primarul sustinea sa nu fie întrebat de jurnalisti despre „continutul” actelor întrucât el semneaza în calitate de „autoritate”, iar responsabilitatea pentru întocmirea documentelor este în sarcina celor care l-au redactat. Însa procurorii au alta parere. Cine sunt suspectii din dosarul „Flux” Potrivit informatiilor „Ziarului de Iasi”, în dosar sunt cercetati, alaturi de primar, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu si alte patru persoane: Anca Brândusescu (fost arhitect-sef, cercetata pentru abuz în serviciu), Raluca Mocanu (actual arhitect-sef, cercetata pentru fals intelectual în forma continuata), Mariana Popa (registrator la Oficiul de Cadastru, cercetata pentru abuz în serviciu) si Tudor Chescu (administrator „Flux” SRL, fiul omului de afaceri Gheorghe Chescu si patron „Flux”, cercetat pentru complicitate la uzurparea functiei). Cititi si: „Stapânul Tatarasului”, Gheorghe Chescu, vinde apartamente care nu exista Brândusescu si Mocanu sunt cercetate pentru faptul ca au semnat documentele desi ar fi stiut ca blocul a fost construit ilegal, Popa pentru faptul ca a emis încheierea de intabulare cu toate ca anterior a respins-o, în timp ce administratorul „Flux” pentru modul în care ar fi influentat decizia de la nivelul Primariei. Cronologia evenimentelor Povestea blocului din Tatarasi începe în octombrie 2014, când a fost semnat procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor: cu toate ca blocul avea 9 niveluri fata de 4 autorizate în 2012, reprezentantul administratiei locale (politistul local Adrian Hritcu) semneaza documentul. Conform surselor judiciare, acesta a fost audiat în calitate de martor la DNA si a sustinut ca a semnat actul desi a constatat ca blocul avea etaje în plus fata de autorizatie. Solutia politistului a fost una inedita: ar fi apreciat ca autorizatia de construire a fost respectata, iar pentru etajele în plus l-a amendat pe beneficiar cu 10.000 lei. Mai mult, procesul-verbal de sanctiune ar fi fost întocmit superficial, iar, ulterior, amenda a fost anulata de instanta. „Ziarul de Iasi” a scris la vremea respectiva despre nerespectarea autorizatiei de construire, dar Primaria a închis ochii. Patru ani mai târziu, în toamna anului 2018, la municipalitate au circulat patru certificate de atestare a edificarii, cu acelasi numar de înregistrare, dar cu continut diferit: trei emise efectiv, în timp ce al patrulea nu a avut toate semnaturile. Un astfel de document este necesar pentru intabularea blocului, dar niciunul nu avea un continut cu corespondent în realitate întrucât atesta faptul ca imobilul ar fi respectat autorizatia de construire. Pe astfel de documente si-au pus semnatura primarul, fostul viceprimar si functionari ai Primariei. Blocul a fost intabulat la a doua strigare Conform informatiilor „Ziarului de Iasi”, Mihai Chirica ar fi semnat doua dintre certificate. Unul dintre ele a fost emis pe 11 octombrie 2018 si a fost depus de beneficiar la Oficiul de Cadastru pentru intabularea blocului. Însa Oficiul de Cadastru a respins intabularea întrucât certificatul facea trimitere la Planul Urbanistic Zonal (PUZ), iar functionarii institutiei au constatat ca exista nereguli, diferenta dintre numarul de niveluri din PUZ fata de certificat iesind în evidenta. Dupa ce beneficiarul (firma „Flux”, prin Tudor Chescu) a prezentat Primariei solutia de la Cadastru, Serviciul GIS de la municipalitate a întocmit un al doilea certificat, cu acelasi numar de înregistrare, dar fara a fi facuta mentiunea la PUZ. Totusi, acest act nu a mai fost efectiv emis întrucât Raluca Mocanu, cea care semnase si primul certificat, a refuzat sa dea unda verde noului act, sesizând diferenta de continut: initial a semnat, dar apoi s-a razgândit si si-a taiat semnatura proprie. Potrivit surselor ZDI, ea ar fi spus atunci, de fata cu unii martori, ca îi este „frica”. Astfel, actul nu a mai ajuns pe masa primarului. Ulterior, certificatul este refacut, tot fara mentiunea la PUZ: de data aceasta, actul este semnat de Anca Brândusescu (titulara postului de arhitect-sef la acea vreme, dar ea lipsese în ziua redactarii celui de-al doilea certificat) si a intrat în circuitul intern pâna la Harabagiu care si-a pus semnatura în locul primarului. Din acest motiv, procurorii l-au acuzat pe Harabagiu de „uzurparea functiei”: DNA spune ca el nu avea dreptul sa semneze. Cu toate acestea, acest certificat a creat efecte juridice: în decembrie 2018, blocul a fost intabulat prin încheierea dispusa de acelasi registrator care anterior daduse o solutie de respingere. În urma verificarilor, procurorii au mai identificat un al patrulea certificat, care ar fi fost semnat de Mihai Chirica, cu un continut diferit în ceea ce priveste numarul de niveluri al blocului fata de cel care ajunsese la Cadastru semnat de edil, dar acest act nu a creat efecte juridice. De ce au dispus procurorii masura controlului judiciar în cazul primarului Procurorii au decis plasarea în control judiciar a primarului cu masura suplimentara de a nu-si exercita atributiile specifice functiei din mai multe considerente. În primul rând, anchetatorii sustin ca unele actiuni ale primarului, dupa izbucnirea scandalului de presa, au fost întreprinse cu scopul de a denatura situatia de fapt, dar si de a acoperi eventuale indicii care ar mai fi putut fi identificate de catre procurori. În speta este vorba despre o plângere depusa la Parchet si de o actiune în instanta prin care se solicita anularea certificatului de edificare care a produs efecte juridice. În primul caz, edilul ar fi solicitat cercetari care sa arate de ce a disparut din arhiva Primariei dosarul de edificare a constructiei. Cititi si: Al cincilea dosar cu tentacule spre biroul primarului. Unde duc firele anchetei DNA? Având în vedere ca aceste demersuri vin dupa izbucnirea scandalului în presa, procurorii au apreciat ca nu pot fi decât în avantajul primarului. În acelasi timp, procurorii invoca, conform surselor ZDI, sustragerea de la urmarirea penala, îngreunarea anchetei si faptul ca s-ar putea folosi de autoritatea pe care functia i-o atribuie pentru a influenta pe viitor declaratiilor martorilor audiati. Audieri pe banda rulanta la DNA În ultimele doua saptamâni, toti cei mentionati mai sus au fost audiati de catre DNA, alaturi de Victor Gavriluta (inspector Serviciu GIS de la Primarie), Gabriel Gherghesanu (fost angajat al Primariei, cu atributii similare lui Gavriluta în 2018), politisti locali si functionari de la Oficiul de Cadastru. Din informatiile „Ziarului de Iasi”, Gavriluta si Gherghesanu au descris în detaliu modul în care au fost emise certificatele, în unele cazuri fiind informatii contradictorii. „Buna-credinta a cumparatorului se prezuma” Cei care au cumparat apartamente în blocul lui Chescu din Tatarasi pot sta linistiti. Chiar daca certificatul de atestare a edificarii ar fi anulat ca fals, acest lucru nu atrage automat desfiintarea actelor întocmite ulterior, cum sunt contractele de vânzare-cumparare. „Buna-credinta a cumparatorului se prezuma. Chiar în eventualitatea declararii nulitatii certificatului de atestare si a intabularii, ar trebui sa se demonstreze ca cei care au cumparat apartamente acolo au avut cunostinta de motivele de nulitate”, a explicat avocatul Olivian Morosanu. Buna-credinta prezumata a cumparatorului poate fi rasturnata doar de demonstrarea situatiei contrare. Practic, ar trebui sa se demonstreze ca au achizitionat apartamente în blocul de la “Flux” constienti fiind ca acesta a fost intabulat având la baza acte ilegale.
