Prof.dr. Catalin Tanase, directorul Gradinii Botanice din Iasi, a explicat pentru „Ziarul de Iasi” ca unul dintre planurile pe termen lung de îmbunatatire a infrastructurii institutiei este construirea unui „papilonarium” în zona serelor actuale. Vizitatorii gradinii s-ar putea plimba printre sute de specii de fluturi care merg sa polenizeze tipurile de flori si diversele plante aflate în serele gradinii, în special cele exotice. „Imaginati-va în sera cu plante tropicale, vizitatorii ar putea sa remarce fluturii care polenizeaza, spre exemplu, orhideele, sau care au o legatura prin mimetism, prin aspectul lor, cu anumite plante pe care se asaza sau cu care au o legatura directa. Este o dorinta înca din 1963, de când s-a identificat acest amplasament”, a declarat prof.dr. Catalin Tanase. Echipa acestuia lucreaza si la identificarea de fonduri pentru a construi o sera-acvarium, în care sa prinda viata un întreg ecosistem de plante si vietuitoare care traiesc în apa. Pe acesta s-ar putea gasi nuferii uriasi din Amazon, diferite plante acvatice, de mlastina, dar si pesti, inclusiv sanitari, care au, la fel de fluturii, o conexiune cu plantele care exista în acvariile respective. „Ce înseamna o sera acvarium pentru o gradina botanica? Enorm. Vom putea pune mai bine în valoare plantele, cu tot ce înseamna tehnica actuala. Eu n-as vedea acest acvariu ca un bazin cufundat într-o constructie, exista posibilitatea sa fie expus pe verticala, sa se poata vedea întreg procesul de acolo, tot ecosistemul”, a explicat prof.dr. Catalin Tanase. 3.000 de plante trimise în toata lumea, pe an, de la Iasi Pe linie de cercetare stiintifica, cea mai mare dorinta a cercetatorilor de la gradina ar fi ca la Iasi, în viitor, sa existe un centrul de cercetare, dezvoltare, inovare, pentru conservarea speciilor de plante din flora spontana din tot spatiul carpato-danubiano-pontic. „Noi avem toate soiurile de plante cultivate, vrem sa alocam o atentie cu totul speciala soiurilor vechi, de la tara, cum sunt cunoscute: pot fi de flori, de plante ornamentele sau de legume care alta data erau cultivate, precum hrisca, meiul sau sorgul, cereale care astazi nu se mai cultiva. Noi avem disponibilitatea si pregatirea, dar pentru aceasta trebuie sa existe si o infrastructura adecvata”, a mai spus prof.dr. Catalin Tanase. Spre exemplu, în momentul de fata, Gradina Botanica are colaborari cu 600 de institutii similare de pe toate continentele si trimite anual între 2.500 si 3.000 de colecte cu esantioane de plante si de seminte, testate si validate integral la Iasi. Directorul Gradinii Botanice a facut declaratiile în studioul ZDI TV, unde a fost invitat si a discutat inclusiv despre expozitia "Floria de toamna", care este asteptata sa înceapa la finalul lunii octombrie.
