Sarbatoarea Intrarii Domnului în Ierusalim face legatura între perioada de post care s-a încheiat si începutul unei perioade mistagogice, adica tainice, a explicat de Florii Patriarhul României. „Pâna acum, perioada de patruzeci de zile a fost una ascetica, a nevointelor, a postului”, a spus Preafericirea Sa. Patriarhul Daniel a explicat ca „asceza” s-a tradus în limba româna prin „nevointa” si înseamna „a nu face voia proprie, ci împlini voia lui Dumnezeu”, dupa cum spunea Parintele Petroniu Tanase de la Athos. „Saptamâna care urmeaza însa, a Sfintelor Patimiri, este o saptamâna mistagogica. Postul continua, dar în aceasta perioada nu doar ne plângem pacatele si cerem iertare, ci participam tainic – de aceea se numeste mistagogica sau tainica – la suferintele lui Hristos, ne rastignim împreuna cu Hristos pentru ca sa înviem împreuna cu El”. „Aceasta saptamâna mistagogica ne descopera ca rostul vietii noastre este sa traim viata lui Hristos, pentru ca Hristos doreste sa ne daruiasca viata Sa cea fara de pacat, viata sa sfânta”. „De aceea, El ne cheama sa luam crucea noastra personala si sa o unim cu Sfânta Cruce a suferintelor Lui, ca apoi sa întelegem ca taina Crucii este scara catre înviere, catre cer, catre viata vesnica”. „Saptamâna care urmeaza, a Sfintelor Patimiri – saptamâna mistagogica de intrare în taina suferintei lui Hristos si apoi în taina biruintei lui Hristos asupra pacatului, asupra iadului, asupra diavolului si asupra mortii – este o traire adânca a sensului vietii crestine”, a subliniat Patriarhul României. Preafericirea Sa a amintit ca Botezul este participare la moartea si învierea lui Hristos, conform Sfântului Apostol Pavel. „Aceasta taina a mortii si învierii lui Hristos care e primita în Botez este traita în întreaga viata crestina, dar mai ales la Sfintele Pasti. De aceea, în Biserica primara, în general, cei ce doreau sa devina crestini se botezau în noaptea de Pasti si purtau dupa aceea o saptamâna haine albe, primite la Botez. De aceea, se numeste Saptamâna Luminata, iar cei botezati se numeau neofiti, adica plantati sau luminati recent; iar Botezul se numea si Sfânta Luminare”. „Deci, odata cu Intrarea Domnului în Ierusalim începem trecerea spre Saptamâna Sfintelor Patimiri pentru a ajunge apoi la slavita Înviere”. Înainte de a aduce daruri scumpe la biserica, trebuie sa oferim lui Hristos sufletul Un alt subiect abordat de Patriarhul României în predica de Florii a fost ungerea picioarelor Mântuitorului cu mir scump, eveniment relatat de textul evanghelic al zilei. „Aceasta atitudine a Mariei este profetica în mai multe sensuri”, a spus Preafericirea Sa. „Ea reprezinta peste timp toate darurile pe care credinciosii le aduc în biserica lui Iisus, toate vesmintele frumoase, icoanele si picturile, toate podoabele sunt aduse ca ofranda de multumire Mântuitorului si sfintilor Lui”. „Dar în mod deosebit, acest mir de mare pret reprezinta sufletul crestinului curatit de pacate prin pocainta si sfintit prin rugaciune si fapte bune”. „Deci, înainte de a aduce daruri materiale scumpe, frumoase la biserica, trebuie sa oferim lui Hristos sufletul curatit de pacate prin pocainta si sfintit prin rugaciune, fapte bune si prin împartasirea cu Sfintele Taine”, a spus Patriarhul Daniel. Citeste si: Tot ce este frumos în biserica este semn de cinstire adus lui Hristos În partea de final a cuvântului, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a transmis urari de bine celor aprope doua milioane de români care poarta nume de flori. În Duminica Floriilor, Patriarhul Daniel a participat la slujba Sfintei Liturghii în Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Resedinta Patriarhala. Sursa: basilica.ro
