Cum se scumpeşte electricitatea prin mecanismul formării preţurilor

Scumpirea energiei electrice a fost amplificata de mecanismul formarii preturilor adoptat în UE („pay as clear”), care promoveaza alinierea preturilor angro la cel mai mare cerut pe piata. Motivul acestei alinieri este ca investitiile în regenerabile sa se amortizeze. Pâna mai ieri a fost pretul carbunelui, iar acum sunt preturile gazelor naturale. Daca reperul pentru formarea preturilor cerute pe piata ar fi pretul de productie cel mai mic, al regenerabilelor (hidro, vânt, soare), „cel mai probabil astfel de investitii ar fi inhibate, nefiind rentabile”, spune o analiza a Bancii Nationale a României (BNR). Capacitatile de productie a electricitatii regenerabile au un cost ridicat al investitiilor, care au nevoie de preturi mari pentru a fi recuperate. Împotriva sistemului pay as clear s-au revoltat tarile care au deja o componenta substantiala a regenerabilelor, dar nu au avut succes. În România, luna iulie s-a închis cu un pret de 9 ori mai mare fata de media anului 2020, la 367 euro / MWh pe piata spot, potrivit bursei OPCOM. Preturile la energia electrica au crescut de cel putin 4 ori în tarile UE, de la începutul anului 2020 pâna în iunie 2022: de peste 6 ori în Germania si Franta, pâna la 218 – 249 euro / MWh si de peste 4 ori în Ungaria si Grecia, pâna la 237 – 241 euro / MWh, potrivit Statista. Problema este ca piata europeana este înca fragmentata si „tot nu a ajuns sa fie guvernata de un cadru concurential veritabil”, spune raportul citat. O caracterizare mai corecta ar fi cea de oligopol, în numeroase cazuri fiind prezenti doar câtiva jucatori mari, cu pozitie dominanta, deseori detinuti de stat”, conchide BNR. Pe piata gazelor, dependenta prea mare de Rusia (40- din consum initial, circa 30- acum) a dus la cresteri de pret de 300-, cu un vârf de 600- în martie, la bursa olandeza TTF, de referinta pentru Europa (occidentala, mai ales). „Saltul amplu al preturilor de pe piata gazelor naturale a avut un efect de domino asupra pretului electricitatii”, caci gazele au o contributie de circa 20- în mixul de productie. Cititi mai multe pe cursdeguvernare.ro  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi