Banii care ar trebui folositi pentru pacientii spitalelor se întorc la buget din cauza birocratiei. Spitalul „Sf. Spiridon” a pierdut 159.000 lei pentru ca medicii nu au completat toate rubricile unor fise de spitalizare de zi, în valoare de doar 6.400 de lei. Nici când cazul a ajuns în instanta, juristii spitalului nu s-au prea agitat. Înalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa stabileasca soarta banilor. Directia de Control si Integritate din cadrul Ministerului Sanatatii a efectuat în mai 2019 un control la Spitalul „Sf. Spiridon”, fiind analizate prin sondaj foile de observatie clinica si fisele de spitalizare de zi aferente lunii octombrie 2016, noiembrie 2017 si iunie 2018. Echipa de control a constatat ca spitalul nu-si respectase obligatia de a completa „corect si la zi formularele utilizate în sistemul asigurarilor sociale de sanatate, respectiv pe cele privind evidentele obligatorii, pe cele cu regim special si tipizate, dar si obligatia de completa prescriptia medicala electronica în ziua externarii pentru medicaniente cu si fara contibutie personala în tratamentul ambulatoriu, respectiv sa finalizeze actul medical efectuat, inclusiv prin eliberarea în ziua externarii a prescriptiei medicale pentru medicamente cu si fara contributie personala”. Erau vizate 32 de fise de spitalizare de zi, în valoare totala de 6.400 lei. Ca urmare, au fost aplicate sanctiuni cuprinse între 0,5- si 1- din valoarea contractului dintre spital si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), iar cele 32 de fise de spitalizare erau refuzate la decontare. În total, spitalul pierdea 264.291 lei. Spitalul nu a contestat raportul de control, dar nici nu a platit banii, ceea ce a determinat CJAS sa se adreseze instantei. Tribunalul a recunoscut doar o parte a sanctiunii, respectiv 159.000 lei, întrucât la dosar fusesera depuse doar contractele dintre spital si CJAS pe 2016 si 2018, nu si cel pe 2017. Nici dupa ce si instanta a obligat spitalul sa plateasca, reprezentantii acestuia nu au reactionat. Sentinta Tribunalului a fost atacata cu apel, dar de CJAS, careia nu-i fusesera recunoscute în întregime pretentiile. Magistratii Curtii de Apel nici nu au mai analizat dosarul. Codul de Procedura Civila stabileste ca cererea de apel trebuie semnata. Or, CJAS trimisese cererea pe email, fara semnatura electronica legala. La primul termen al apelului, judecatorii au cerut ca aceasta problema sa fie remediata. Nu s-a întâmplat aceasta, asa ca magistratii au constatat nulitatea cererii de apel, ca nesemnata. Dosarul a ajuns ieri pe masa judecatorilor ÎCCJ, dupa recursul declarat de CJAS.
