Familia Ionescu din Iasi este înstarita si a reusit sa îsi cumpere o casa scumpa, de 1,5 mil. de euro, dar si o masina de 150.000 de euro. Familia Ionescu plateste deja impozit pentru ele, însa peste câteva luni va trebui sa plateasca si un impozit special: peste 3.000 de euro pentru ambele bunuri pe care le au în proprietate. “Taxa pe lux” este prevazuta în pachetul de masuri fiscal-bugetare pentru care Guvernul Ciolacu si-a asumat raspunderea în Parlament zilele trecute, pe 26 septembrie, masuri cu care vrea sa reduca risipa bugetara si sa încheie cu „smecheria” în România. De la 1 ianuarie 2024, persoanele fizice care detin imobile mai scumpe de 2,5 mil. lei, echivalentul sumei de 500.000 de euro, si masini mai scumpe de 375.000 lei, adica aproape 75.000 de euro, sunt obligate la plata impozitului special de 0,3- pe bunurile imobile si mobile de valoare mare. În timp ce impozitul special pe locuinte se va aplica doar pentru persoane fizice, impozitul special pe autoturisme se va aplica si în cazul persoanelor juridice. Aceasta cota de 0,3- se aplica diferentei dintre valoarea de achizitie si plafonul de 75.000 de euro, respectiv 500.000 de euro. Un calcul simplu arata ca familia Ionescu din Iasi va trebui sa plateasca un impozit special pentru casa de 3.000 de euro, iar pentru masina alti 225 de euro. Impozitul se datoreaza pe o perioada de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fractiunea de ani ramasa pâna la împlinirea perioadei de 5 ani de la aceasta data pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior. „Astazi se termina cu smecheria. De astazi s-a terminat cu dubla masura. S-a terminat cu privilegiile la stat, cu exceptiile peste exceptii din mediul privat si, mai ales, s-a terminat cu banii facuti usor din evaziune fiscala”, a rostit martea trecuta de la tribuna Parlamentului premierul Marcel Ciolacu. “Lupta” cu evaziunea fiscala este pusa însa sub semnul îndoielii de profesorul universitar Dan Chirlesan de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, care considera ca evazionistii fac parte din sistem, în timp ce povestea averilor este un semnal vizavi de ce vrea sa ne transmita statul. „Guvernul si-a propus dupa 30 de ani sa stârpeasca evaziunea fiscala? Povestea asta o auzim de 30 de ani si daca ar fi sa îi credem pe cuvânt, evaziunea fiscala ar fi fost redusa printr-un simplu mecanism, cel al digitalizarii ANAF-ului. Nu s-a dorit si chiar au fost trimisi acasa ministri de Finante când au început sa povesteasca de digitalizarea ANAF-ului. Lupta cu evaziunea fiscala nu este o prioritate a statului român, pentru ca evazionistii fac parte din sistem. Legat de impozitarea averilor, atunci când statul zice ca impozitam masinile peste 75.000 de euro este o forma în care statul transmite companiilor producatoare de automobile din România sa nu produca masini mai scumpe de 75.000 de euro. Transmite antreprenorilor care nu au furat, onesti, ca daca au afaceri oneste si îsi permit sa îsi cumpere active mai mari de 75.000 de euro la masini sau 500.000 de euro la case, sistemul va hotarî cui le lasa aceasta posibilitate de a prospera si pe care îi pune la colt”, crede profesorul universitar, acesta venind si cu o alta interpretare a impunerii unui impozit special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare. „(…) Daca tu vrei sa faci afaceri corecte si din afacerile tale ajungi sa îti cumperi o masina peste 75.000 de euro, atunci vin ei, te trag de urechi si spun ca este timpul sa mai lasi si ceva la ei. Daca ti-ai cumparat o casa tot dintr-o afacere onesta, care trece de 500.000 de euro, te trezesti cu un supraimpozit, ca si cum banii din care a provenit achizitia nu ar fi fost impozitati prima data la baza”, spune conf. dr. Dan Chirlesan. Pe de alta parte, prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecan al FEAA din Iasi arata ca impozitarea averii si impozitarea luxului nu sunt concepte inventate acum la noi. „Ele se practica de foarte mult timp în unele state dezvoltate (cum ar fi Franta, spre exemplu). Ba chiar, în ultima perioada, se vorbeste din ce în ce mai mult despre o supraimpozitare a marilor averi. Sigur, o asemenea discutie contravine destul de mult principiului nediscriminarii fiscale. Însa, în conditiile în care gândirea progresista, de influenta neomarxista, capata din ce în ce mai multa aderenta mai ales în rândul tinerilor, ne asteptam ca trendul sa duca înspre adoptarea de astfel de masuri”, spune prof. univ. dr. Cristian Popescu. CITESTE SI: "Astia din IT sunt destepti, deschid firme în alte tari, nu-i mai gasesc”. Cum se vede de la Iasi taierea facilitatilor IT-istilor?
