Pentru primele 5 zile din aprilie, 62 de ieseni au cerut ajutorul de la stat pentru ca au gazduit ucraineni. ONG-urile care de o luna ofera cazare si mâncare se descurca cum pot, cu voluntari si bani din donatii. Tot mai multi ieseni încep sa solicite plata hranei pentru refugiati gazduiti. În primele cinci zile ale lunii aprilie, s-au înregistrat 62 de cereri. Reprezentantii Directiei de Asistenta Sociala din municipiul Iasi spun ca, odata cu intrarea în vigoare a platii de 50 de lei pentru cazare, cu siguranta, numarul solicitarilor va creste. În acelasi timp, la nivelul judetului, exista multe fundatii si ONG-uri care de peste o luna ofera adapost, hrana si sustinere refugiatilor ucraineni care vor sa ramâna la Iasi. Tot acestea îi ajuta sa îsi gaseasca un loc de munca. Desi abia fac fata cheltuielilor, aceste organizatii nu sunt eligibile pentru acest tip de ajutor de la stat. S-au început anchete în teren Compasiunea, empatia si darnicia iesenilor s-au vazut înca din primele zile ale razboiului din Ucraina. Stimulul oferit de stat – alocatia de hrana si de cazare pentru refugiati - a stârnit inevitabil interes în rândul populatiei locale. Cele 62 de cereri depuse de ieseni pentru alocatia de hrana, în doar cinci zile, înseamna câteva sute de refugiati, majoritatea aflându-se în tranzit. La cele 62 de cereri, numarul persoanelor gazduite a fost în jur de 350. "Activitatea de primire a acestor cereri continua si în perioada urmatoare, cererile primite dupa 5 aprilie urmând a fi solutionate în luna mai", a declarat Luminita Munteanu, directorul DAS. Începând cu 11 aprilie, se pot depune cererile si pentru alocatia privind cazarea refugiatilor si apatrizilor. Documentele care se depun sunt urmatoarele: cererea în care se precizeaza numarul persoanelor gazduite, numele si prenumele acestora, localitatile de domiciliu ale refugiatilor si intervalul de timp pentru care se solicita decontarea cheltuielilor cu hrana sau cu cazarea. Chiriasii mai depun o declaratie pe propria raspundere cu privire la realitatea informatiilor furnizate, copie a actului de identitate al solicitantului, documentul care sa ateste dreptul de proprietate asupra locuintei si un extras de cont, daca se doreste virarea banilor pe card. “Inspectorii DAS au demarat deja si activitatea de verificare în teren privind realitatea infrmatiilor din cererile depuse de persoanele fizice care gazduiesc cetateni straini. Pâna acum s-au efectuat 25 de anchete din cele 62 de cereri depuse. Pâna acum, nu au fost descoperite nereguli", a adaugat Luminita Munteanu. ONG-urile, gazde pentru mii de refugiati, considerate neeligibile În acelasi timp, asociatiile, fundatiile, ONG-urile implicate în sprijinirea refugiatilor ajunsi în Iasi, cele care de altfel au oferit cele mai multe locuri de cazare, cele mai mari resurse de hrana si nu numai, nu sunt eligibile pentru decontarea macar partiala a cheltuielilor efectuate. Multe dintre aceste organizatii au reusit sa îi sprijine pe refugiati prin donatiile facute atât de persoane fizice, cât si de firme. Sustinerea din partea comunitatii locale, spun reprezentantii ONG-urilor, va cunoaste la un moment dat un declin, moment în care activitatea caritabila va avea de suferit. Mihaela Andrei, manager de proiect la Casa Vietii, asociatie care functioneaza pe lânga Parohia Beldiman, din Valea Lupului, spune ca primii refugiati, mame cu copii, au ajuns pe 3 martie. “Costurile pe o luna si o saptamâna, pe care am bugetat noi, au fost de 15.000 de lei, incluzând si facturile la utilitati. Noi nu am avut acesti bani si nici nu am avut nevoie de ei în prima faza pentru ca am avut sprijinul comunitatii locale din Valea Lupului si a ONG-urilor care ne-au ajutat. Dar nu ne putem baza la nesfârsit pe acest sprijin pentru ca acest sprijin va scadea. Nevoile sunt curente, luna de luna. Nu stim cum va fi, dar suntem încrezatori", a subliniat Mihaela Andrei. Putine mame refugiate, gazduite de Casa Vietii, s-ar putea descurca singure. Mihaela Andrei mai spune ca sunt ucrainence care îsi cauta de lucru pentru ca nu au niciun sprijin financiar, dar ca este dificila gasirea unui job în primul rând din cauza barierei lingvistice, iar în al doilea rând pentru ca vârsta copilului nu permite absenta mamei. Cu toate acestea, doua refugiate au reusit si si-au gasit un loc de munca. Cum poti hrani cu 20 de lei o mama si un copil? Gabriela Ungureanu, voluntar în criza umanitara provocata de razboi, marturiseste ca, initial, a pus la dispozitie un spatiu de 650 de metri patrati pentru cazarea refugiatilor, înca de acum o luna si jumatate. În total, a cazat 320 de ucraineni pâna acum. Odata cu scaderea fluxului de refugiati, Gabriela Ungureanu a închis spatiul de cazare. Multi dintre cei adapostiti au plecat spre Polonia si Germania, dar 22 au ramas. Pentru ei a gasit solutii. “Din fericire, am avut persoane binevoitoare, care au oferit cazare. De exemplu, unchiul meu detinea o garsoniera si ne-a oferit-o pentru un an, fara costuri de întretinere si chirie. Un antreprenor ne-a oferit tot cu titlu gratuit doua apartamente într-un complex rezidential, iar parintele de la Manastirea Cetatuia s-a oferit sa gazduiasca cinci refugiati, fara bani", a spus Gabriela Ungureanu. Dar inflatia a crescut la peste 10- în luna martie, iar preturile au explodat, ceea ce a facut aproape imposibila munca voluntarilor. Gabriela Ungureanu spune ca pâna saptamâna trecuta, când au închis spatiul mare de cazare, de administrarea acestuia s-a ocupat Fundatia Bethany. Ajutorul oferit de stat în ceea ce priveste întretinerea celor 22 de ucraineni aflati în grija, spune ea, este infim. “Noi încercam sa ne descurcam cu banii nostri, pentru ca nu suntem o asociatie. În momentul de fata, suntem un grup de prieteni, care suporta cheltuielile pentru refugiatii ramasi, în ceea ce priveste mâncarea pentru ca am reusit sa le asiguram cum am putut cazarea. În acelasi timp, ne-am ocupat si de acte pentru ca refugiatii sa intre în legalitate, iar acum încercam sa le gasim locuri de munca. Este o presiune foarte mare si pentru noi, pentru ca mâncarea s-a scumpit foarte mult. Despre ajutorul oferit de stat nu pot spune decât ca este infim. Într-o zi, cu 20 de lei, nu stiu ce ar putea sa îsi cumpere de mâncare o mama cu un copil. Este o suma derizorie, nu am aplicat deocamdata pentru ea, noi ajutam cu banii nostri", a adaugat Gabriela Ungureanu. Prin birocratie, autoritatile pun bete în roate Nu numai cuantumul mic al alocatiei de hrana alocat refugiatilor este problema, ci si lungul drum pâna obtii cei 20 de lei pe zi. Pe grupul Uniti pentru Ucraina de pe retelele de socializare, un iesean, gazda pentru refugiati, povesteste paienjenisul din sistemul românesc si aberatiile aparute în demersurile pentru a obtine alocatia de hrana. "Am depus la primaria din comuna cerere pentru plata pe luna martie, 3 zile, asa cum era formularul la momentul respectiv, doar pentru hrana. Am depus cererea, declaratia mea (pe propria raspundere – n.r.) si copie dupa contractul de vânzare-cumparare a locuintei si a cartii de identitate. Astazi, ma suna de la primarie ca au primit nu stiu ce proceduri si sa le trimit copie dupa actele refugiatilor, ei fiind deja înscrisi la Serviciul de Emigrari pentru protectie temporara. Am trimis si asta. Acum câteva minute mi s-a cerut sa aduc originalele documentelor refugiatilor ca sa puna ei stampila. (...) Cei de la Primarie spun ca ISU Iasi a trimis circulara care cere asa ceva", a scris ieseanul pe grup, întrebând cât este de legala aceasta ultima solicitare. Cazul în sine pare a fi unul special, deoarece, actele la dosar sunt: cererea pentru alocatie, declaratie pe propria raspundere, act de proprietate pe locuinta si copie a cartii de identitate. Potrivit legii, dupa depunerea actelor respective, asistentul social din cadrul primariei trebuie sa faca o ancheta la fata locului pentru a verifica cele declarate de "chirias". Nici vorba însa de depunerea actelor de identitate ale refugiatilor în original.
