Vineri dimineata, 28 aprilie, Zinaida Gromic astepta cu nerabdare pe treptele Scolii Gimnaziale „Ion Pillat” din Pitesti. Înauntru, elevii pregatiti de ea sustineau examenul din faza nationala a Olimpiadei de Limba Rusa Moderna. Peste doua saptamâni va merge din nou: de data aceasta, cu elevii din comunitatile din lipoveni, care vorbesc rusa ca limba materna. Însa la Iasi, pe Zinaida Gromic o asteapta alti elevi, copii si adulti, carora le preda limba româna în ucraineana si rusa. Sunt refugiatii ucraineni stabiliti în Moldova, în special în regiunea Iasului, care au cerut ajutorul initial Inspectoratului Scolar Judetean Iasi: voiau ca ei si copiii lor sa învete limba româna. Iar cautarea unui profesor a fost anevoioasa, fiindca niciunul dintre cursanti nu stie engleza sau franceza, deci predarea trebuia sa se faca în limba lor materna sau în limba-sora – rusa. Zinaida Gromic a si spus de la început ca razboiul ramâne pe hol si nu intra în sala sa de clasa, fiindca stârneste prea multe dureri în rândul refugiatilor. Pe de o parte este distrugerea caselor si familiilor acestora, pe de alta este ruperea definitiva de rudele pe care multi le au în continuare în Rusia. Razboiul a destramat, crede profesoara, familiile în mai multe feluri decât ne putem imagina. Copiii ucraineni stapânesc deja o parte din gramatica româna, dupa doar sase luni Copiii Zinaidei sunt „harnici, interesati, studiosi si chiar învata”, spune aceasta mândra. Când au venit la primele cursuri, în octombrie 2022, acestia nu stiau nicio boaba de româna, dar acum testele date în clasa îi arata la nivelul A2. „Sunt pasi foarte importanti în perioada asta scurta, dar sunt dornici de a învata limba româna. Copiii erau mai speriati la început, stateau doar pe lânga adultii alaturi de care au venit la scoala. Am observat o mica retinere, dar s-a evaporat când a vazut ca avem deschidere catre ei. Atunci s-au deschis si ei ca o floare, foarte frumos, si colaboram de atunci foarte bine”, a spus Zinaida Gromic. Planificarea a început cu doar trei familii care voiau sa învete româna, iar acum sunt si câte 15 cursanti. Se întâlnesc de doua ori pe saptamâna, în doua zile diferite, si stau câte trei ore pe sedinta. Familiile au venit la Zinaida în primul rând pentru ca voiau ca sa-si poata înscrie copiii la scoala în acelasi regim cu copiii români, sa nu mai stea în fundul clasei si sa se joace pe telefoane în timp ce erau „audienti” la clase cu predare în româna. Acum, dupa sase luni de cursuri, toti copiii sunt elevi cu acelasi rang ca elevii români. „Deja se vad rezultatele si vor sa continue: am început sa le dau primele teste, fac fata, citesc foarte bine, încep sa stie si gramatica. Am avut si grupuri care au venit mai târziu, ultimii chiar acum doua saptamâni, dar sunt din familii în care unul dintre parinti e român si copiii stiau deja câte un pic, merg bine si ei”, a mai spus profesoara. Ucrainenii vor sa învete româna pentru copii si ca sa se stabileasca în România Copiii deja s-au integrat la scoli, iar parintii sunt pregatiti sa se integreze în comunitate. O familie si-a cumparat un apartament si vrea sa se stabileasca în Iasi, în timp ce alta familie si-a deschis o afacere, un magazin alimentar, si vor sa fie ei cei care vând si vorbesc cu oamenii. Dupa ce se va termina razboiul, nu toti vor lua drumul Ucrainei. „Sa stiti ca le place România, au vizitat multe locuri, vorbesc cu entuziasm mare si sunt încântati puternic. Depinde însa si din ce zona vin. Cei de la Cernauti sunt mai retinuti, s-ar întoarce acasa, însa cei din Kiev mi-au spus ca vor sa ramâna aici. Cei de la Odessa la fel, mai stau pe gânduri, dar si-au gasit locuri de munca, nu stau degeaba si nu asteapta doar ajutorul nostru. Vor sa îsi câstige existenta, pentru viitorul copiilor, pentru linistea lor. De asta învata româna: vor sa se angajeze, nu sa stea degeaba, pentru copiii lor – asta am salutat si eu”, mai povesteste profesoara. De sarbatori, de Craciun, au facut si „schimburi culturale”, Zinaida i-a vizitat la casele lor si i-a primit la rândul ei în vizita. I-a ajutat sa se integreze în comunitate si se bucura când vede ca norii negri care pluteau deasupra privirii copiilor au început sa se mai însenineze. Si parintii au devenit mai încrezatori: o mama i-a spus chiar, mirata, ca baiatul ei a reusit sa ia 8,5 la matematica în timp ce multi colegi au luat nota mai mica. „S-a mirat si ea cât de receptiv a fost la ore si cum s-a legat cartea de el”. Zinaida este la rândul ei refugiata, a fugit de razboiul din Transnistria Zinaida s-a apropiat mai multe de cursanti si fiindca s-a regasit, oarecum, în situatia lor. A venit în România în anii 90, fugind de conflictul armat din Transnistria, o alta ingerinta a Rusiei pe teritoriul suveran al unei alte tari, de data aceasta – Republica Moldova. Nascuta în regiunea cu situatie incerta si astazi, 30 de ani mai târziu, Zinaida provine dintr-o familie mixta, de rusi si români, iar în România s-a mutat în anul 2000 definitiv pentru viitorul copiilor. Din 2003 preda limba rusa, a obtinut mai multe premii nationale si internationale, atât în nume propriu, cât si cu echipele de elevi pe care le-a coordonat. Astazi preda si la Iasi, dar si în comuna Focuri, într-o comunitate de rusi staroveri, lipovenii de la noi. Vineri, pe 28 aprilie, Zinaida conducea cea mai mare comunitate de elevi din judetele din tara la Olimpiada Nationala de Limba Rusa Moderna – 11 copii. „Înteleg foarte bine ucraineana, desi rusa am învatat-o fiindca provin dintr-o familie mixta de rusi si români. La ore discutam mai mult în rusa atunci când nu înteleg ceva, le spun si în ucraineana, dar nu îmi permit ca profesor sa le predau exclusiv în ucraineana, mai ales chestiuni didactice, de limba româna, când ei vorbesc ucraineana mai bine decât mine”, a mai spus femeia. Începutul razboiului a surprins-o total, dar nu s-a lasat descurajata. A mers oriunde a fost nevoie de ea: în vami, la diferite centre, iar când a sunat telefonul cu rugamintea sa tina aceste cursuri femeia spune ca e un apel la care s-a asteptat. Inclusiv pe elevii din anii mai mari, care vorbeau bine rusa, i-a pregatit sa poata merge si ei voluntari în comunitatile lor. „La cursuri nu discutam despre razboi, doar predau limba româna. Speram ca lucrurile sa aiba un sfârsit bun, dar sincer, nu stiu cum ar putea fi acesta.” *********************** Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Educatia media - instrument pentru cresterea abilitatilor de participare civica a adolescentilor (faza 2) - Sprijinirea comunitatilor pentru a fi mai bine protejate de infodemie", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul UNICEF. Opiniile exprimate în acest articol apartin autorilor si nu reflecta neaparat pozitia CJI si UNICEF.
