Cum au fost convinși locuitorii unui județ să nu arunce deșeurile pe câmp sau să le ardă

Când a aderat la Uniunea Europeana, România a promis ca fiecare cetatean va colecta selectiv deseurile, astfel încât o parte cât mai mare din acestea sa fie reciclate. Bihorul este unul dintre putinele judete din tara cu un SMID functional, ba care chiar da roade: în numai un an de la implementare, rata de reciclare în judet a ajuns la 30-. Mare pentru România, dar totusi mica pentru Europa, asa ca autoritatile judetene pregatesc reguli si mai stricte. Din 2007, SMID a adus în Bihor fonduri nerambursabile în valoare de 155 milioane lei. Banii s-au cheltuit pentru închiderea vechilor gropi de gunoaie, construirea unor statii de sortare si de transfer a deseurilor, achizitia de echipamente si containere si amenajarea unei statii de tratare mecano-biologica, unde deseurile reziduale sa fie la rândul lor sortate si „curatate”, înainte de a fi depozitate. Spre deosebire de alte judete, Bihorul n-a avut nevoie si de un depozit ecologic de deseuri, deoarece la marginea Oradei functioneaza unul înca din 2004. Ce a însemnat SMID, concret, pentru bihoreni? O schimbare radicala a felului în care privesc deseurile. Daca în Oradea colectarea separata era implementata înca din 2010, în multe din satele judetului singura dilema a localnicilor legata de gunoaie era daca sa le arda în fundul curtilor sau sa le arunce pe câmpuri… Cu exceptia statiei TMB (de tratare mecanico-biologica a deseurilor), care înca nu are un operator delegat, SMID a demarat în septembrie 2020, când bihorenii au fost somati sa încheie contracte cu firmele de salubritate selectate în urma licitatiilor pentru toate cele 7 loturi în care judetul a fost împartit. A fost momentul în care pâna si locuitorii ultimului catun au aflat ca locul gunoaielor este în autogunoiere; mai mult, ca „gozurile” sunt de mai multe feluri, iar ei trebuie sa le separe. SMID Bihor se aplica în trei scenarii: unul pentru Oradea, unde deseurile se colecteaza în 3 fractii (reciclabile, biodegradabile si reziduale), unul cu 5 fractii pentru celelalte orase din judet (plastic si metal, hârtie si carton, sticla, deseuri biodegradabile, respectiv deseuri reziduale) si unul cu 4 fractii pentru mediul rural (unde nu se arunca separat deseurile vegetale). Toti cetatenii au primit pubele si saci pentru fiecare fractie de deseuri. Dimensiunea lor a fost un detaliu important: în locul unor pubele încapatoare, în care ar fi putut înghesui toate gunoaiele, pentru deseurile reziduale bihorenii au primit recipiente mici (de 40 sau de 60 litri) astfel încât, daca nu sorteaza, nu le sunt suficiente pentru o saptamâna. Aflati amanunte de pe presshub.ro.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi