Cum modifica lupta anti-COVID medicamentele aparute pe piata? În primul rând, un avertisment clar: „Sa fie luate din farmacii, dar obligatoriu pe reteta, altfel e periculos”. Doua companii au anuntat în ultima perioada depasirea unei noi bariere în lupta împotriva COVID-19. Dupa ce, la nivel mondial, exista circa 8 tipuri de vaccin anti-COVID-19 care s-au dovedit a fi si eficiente, patru dintre ele aprobate si în România, exista acum si doua medicamente care ajuta la tratarea pacientilor infectati. Acestea însa mai au nevoie de autorizare oficiala. Medicii si specialistii ieseni trag însa un semnal de alarma: acestea nu trebuie lasate „la liber” pe mâna pacientilor, care au un istoric de auto-medicatie scapat de sub orice control, ci trebuie reglementate si verificate de autoritati. Însa, daca se vor reduce chiar si cu doar 30- cazurile care necesita spitalizare, orice alt val pandemic ce urmeaza va putea fi gestionat mult mai bine chiar si de un sistem de sanatate încarcat cum este cel al României. „Ziarul de Iasi” publica astazi trei interesante opinii ale unor specialisti pe aceasta tema. În momentul de fata, compania farmaceutica Merck a anuntat ca studiile avansate arata ca medicamentul Molnupiravir are o eficienta de 50- în stoparea cazurilor grave de COVID-19 daca este administrat în primele 5 zile de la infectare. Încrederea în studii a fost atât de mare încât, desi nicio autoritate de reglementare la nivel mondial nu aprobat înca punerea pe piata, Marea Britanie a decis autorizarea în regim de urgenta a medicamentatiei. Scopul este de ajutorare în special a persoanelor din categoriile de risc care, vaccinate sau nu, au sansa de a fi afectate mai puternic de SARS-CoV-2. În acelasi timp, în ultima saptamâna, Pfizer a anuntat ca a oprit mai devreme un studiu foarte avansat pentru tratamentul cu Paxlovid, care a aratat rezultate „dincolo de orice asteptari”. Conform companiei, 95- dintre persoanele care au luat schema de tratament în primele trei zile de la depistarea infectiei cu un test RT-PCR pozitiv au dezvoltat forme medii si usoare, care nu au necesitat spitalizare. De aceea, Pfizer a anuntat ca va solicita autorizarea în regim de urgenta de la toate autoritatile sanitare. Obligatoriu, toate „pe reteta” Cum medicamentele vor fi, cel mai probabil, autorizate pâna la finalul anului atât în SUA, cât si în Europa, „Ziarul de Iasi” a luat legatura cu mai multi specialisti pentru a încerca sa determinam cum ar trebui sa fie realizat accesul publicului la o astfel de medicatie. Toate persoanele consultate au atras atentia ca beneficiile unui tratament sunt enorme, dar riscurile ca oamenii sa abuzeze de el sunt mari, mai ales dat fiind istoricul de automedicatie al românilor. „Introducerea lor pe piata trebuie sa fie autorizata, iar ele trebuie sa poata fi procurate din farmacii, dar obligatoriu pe baza de reteta. Reteta trebuie sa fie eliberata de medicul de familie, de medicul specialist de boli infectioase, pneumolog etc. pentru ca trebuie sa fie îndeplinite anumite criterii. Ar trebui sa existe un test pozitiv, sa stii ca este într-adevar vorba de COVID-19, fiindca daca e vorba de virozele de sezon, care pot mima simptomatologia de COVID-19, tratamentul respectiv poate agrava viroza”, a declarat dr. Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase din Iasi. 30- dintre pacienti tot nu vor putea fi salvati daca nu se pazesc de infectare Un astfel de tratament ar fi complementar celor utilizate deja în spitalele care trateaza bolnavi COVID-19 în stare avansata si ar fi o gura de oxigen, cred specialistii. Conf.dr. Ionut Nistor, specialist în medicina bazata pe dovezi, explica faptul ca în momentul de fata medicamentele pe care le folosim nu reusesc sa controleze mortalitatea ridicata asociata infectiei cu SARS-CoV-2. De altfel, singurele care au aratat ca sunt eficiente într-o anumita masura sunt Dexametazona si Tocilizumab, însa si acestea trebuie administrate pacientilor cu forme moderate, cu riscul de a se agrava. „Acestea doua reusesc sa coboare mortalitatea, însumat, cu aproximativ 30-, dar asta tot înseamna ca 7 din 10 pacienti se pierd. Exista un numar de pacienti, între 30 si 40 la suta, care ar putea beneficia de noile medicamente, care ar putea sa reduca si mai mult mortalitatea. Dar probabil ca tot va mai exista un procent de 30- de pacienti pe care nu o sa reusim niciodata sa îl salvam daca se infecteaza, din cauza bolilor asociate si a faptului ca se prezinta direct în stare generala foarte grava”, a explicat conf.dr. Ionut Nistor. Cercetatorul crede ca procentele din studii sunt „usor exagerate” si ca, în general, nu se verifica la acelasi nivel si în momentul în care sunt utilizate pe scara larga. Dar si daca ar avea o eficienta reala de doar 30- tot va fi „un progres foarte mare”. Medicul de familie poate recomanda si un tratament complementar În ceea ce priveste distributia, conf.dr. Ionut Nistor accentueaza asupra faptului ca este necesar sa avem o retea buna de medicina de familie si sa se creeze un sistem: de la primele semne de boala se efectueaza testarea, daca testul iese pozitiv, medicul de familie poate sa elibereze o reteta cu aceste medicamente, care apoi sa fie luate de pacienti pentru ca starea lor sa nu se agraveaza. „Nu as sari medicina primara sau medicul de ambulatoriu din aceasta schema, sa mearga direct la farmacie pacientii sa ia. Pentru ca medicul de familie poate sa personalizeze tratamentul. Spre exemplu, poate pacientul are alte recomandari medicale în plus fata de medicamentul în sine, mai ales persoanele de peste 65 de ani. Poate pot primi recomandari de hidratare suplimentara, sa fie oprite unele medicamente cardiace care nu s-ar potrivi cu noua schema de tratament sau poate e nevoie de adaugarea unor anticoagulante”, a explicat conf.dr. Ionut Nistor. Nu scapam de masurile de protectie sanitara Prof.dr. Doina Azoicai, presedintele Societatii Române de Epidemiologie, militeaza la rândul ei pentru ca aceste medicamente sa fie disponibile publicului larg, dar strict în urma recomandarii medicale. Însa profesorul atrage atentia asupra faptului ca nici tratamentele acestea si nici vaccinurile existente nu vor reusi de unele singure sa opreasca pandemia, ci este nevoie în continuare sa respectam masurile de protectie sanitara. Mai ales ca exista si riscul ca oamenii sa considere ca aceste medicamente sunt „de preventie”, când ele de fapt au rol terapeutic, se iau doar dupa confirmarea dincolo de orice dubiu a infectarii. „Întârzierea administrarii acestor medicamente poate sa afecteze mult starea persoanei. Eu sunt pentru a fi procurate din farmacii, dar numai cu recomandarea medicului de familie, a celui specialist. Trebuie un control foarte riguros si populatia sa înteleaga ca luarea unui medicament fara sa fie nevoie poate duce la depreciere acestuia, poate sa compromita o terapie care initial pare foarte buna”, a declarat prof.dr. Doina Azoicai. Accesul la tratament poate încuraja pacientii „la negru” sa se declare Aceste lucruri trebuie privite si în contextul în care, în momentul de fata, scaderea numarului de cazuri se vede doar în statistici, spune dr. Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase. El atrage atentia asupra faptului ca beneficiile unor astfel de tratamente se vad întâi prin reducerea presiunii pe spitale, dar si prin încurajarea oamenilor sa mearga sa îsi declare infectia, daca au un test pozitiv facut acasa. Mai ales daca altfel nu vor avea acces la un astfel de tratament. „Ar fi o alternativa pentru pacientii care refuza sau considera ca vaccinarea nu este potrivita pentru ei, cu toate ca eu îmi mentin parerea ca vaccinarea este cea mai indicata în prevenirea COVID-19. Înca avem multi pacienti, pe lânga cei diagnosticati oficial, care se testeaza acasa si care nu apar în cifrele oficiale. Cu astfel de tratamente eliberate doar cu reteta, ei ar putea fi încurajati sa îsi declare oficial boala si, poate, sa nu ajunga sa se agraveze”, a explicat dr. Florin Rosu.
