Care ar fi structura economica ideala a României – cea care sa-i si asigure si o valoare adaugata corespunzatoare, si care sa si mentina un trend favorabil spre viitor? O analiza a modului în care s-a transformat structura economiei noastre – ca aport al sectoarelor la formarea de PIB – în ultimul deceniu arata inversarea unor trenduri care au decis schimbarea modelului de dezvoltare: de la bazat pe industrie acum 10 ani, la unul bazat pe consum si prezenta statului, în prezent. Asta explica si deficitele comerciale severe, si deficitul de cont curent si cresterea greoaie a valorii adaugate. Desi 2021 a adus o usoara crestere a ponderii industriei în economia României, de la 20- la 21,1-, în ultimul deceniu, ponderea productiei în PIB a consemnat cel mai accelerat declin din rândul tuturor ramurilor economice, de circa 3,2 puncte procentuale în PIB, reiese din calculele Curs De Guvernare, pe baza datelor Institutului National de Statistica (INS). Sectorul constructiilor a pierdut la rândul sau teren, ponderea acestuia reducându-se cu aproape doua puncte procentuale. Valoarea adaugata bruta produsa de acest sector în PIB a scazut la un nivel minim de 5,2- în 2017, iar de atunci a revenit pe un trend ascendent, stagnând la 6,6- din PIB în 2020 si 2021. Intermedierile financiare s-au prabusit în 2021 la un nivel minim istoric, de 1,6- din PIB, la jumatate fata de nivelul din urma cu un deceniu. Cel mai bun an pentru acest sector a fost 2013, când a contribuit cu 3,9- la formarea PIB. Agricultura si tranzactiile imobiliare au ramas, de asemenea, în urma, cresterile din aceste sectoare nereusind sa tina pasul cu ramurile mai active, asa încât ponderile acestora la formarea PIB au scazut cu 0,4 puncte procentuale, respectiv 0,6 puncte procentuale. Mai jos, ”fotografiile” la momentele 2012 si 2021, cu un grafic al evolutiilor principalelor sectoare de-a lungul acestui deceniu: Cititi materialul complet pe cursdeguvernare.ro
