Electroputere VFU Pascani, fosta REMAR, a câstigat un razboi absurd, de trei ani, cu Ministerul Finantelor. În urma cu 12 ani, întreprinderea pascaneana beneficiase de un ajutor de stat, conditionat de atingerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri. Electroputere se baza pe contractele cu CFR de modernizare a 500 de vagoane si 46 de trenuri, care însa nu a mai primit fondurile necesare taman din partea Ministerului Finantelor. Apoi, acelasi minister a reprosat întreprinderii pascanene ca nu si-a facut planul, si a cerut ajutoarele înapoi. Razboiul s-a încheiat marti în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie. La sfârsitul anului 2008, Guvernul a aprobat instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru stimularea realizarii de investitii si a crearii de noi locuri de munca. Programul era destinat „provinciei”, fiind excluse firmele din regiunea Bucuresti-Ilfov, nivelul maxim al ajutorului fiind de 22,5 milioane euro. Vagoane moderne, pentru 160 km/ora În 2010, si REMAR Pascani, actuala Electroputere VFU, a solicitat o finantare pentru introducerea în productie a unei familii noi de vagoane etajate si boghiuri pentru viteze de 160 km/h. Cu o durata de trei ani, proiectul pascanenilor avea o valoare totala de 13,3 milioane euro, jumatate din suma urmând a fi acoperita prin schema de ajutor de stat. La acea data, principalul client al REMAR SA era Societatea Nationala CFR, contractele cu aceasta asigurând 87,5- din cifra de afaceri în 2009 si 73- în 2010. Pe CFR se baza de altfel în continuare întreprinderea din Pascani si pentru îndeplinirea prevederilor din acordul privind ajutorul de stat. În august 2008, REMAR încheiase un acord-cadru cu SNCFR prin care la Pascani urmau sa ajunga în decurs de cinci ani 113 vagoane de calatori, în vederea modernizarii. Un alt acord-cadru, încheiat în octombrie 2008 pe patru ani, prevedea modernizarea la Pascani a 46 de trenuri etajate. Al treilea contract încheiat cu SNCFR în iulie 2019 prevedea modernizarea altor 400 de vagoane. În momentul în care REMAR ceruse ajutorul de stat, se baza pe comenzi pâna în 2013 de 513 vagoane si 46 de trenuri. Extinderea activitatii nu trebuia sa reprezinte nicio problema, mai ales ca clientul era chiar Guvernul. SNCFR urma sa plateasca din banii alocati de Ministerul Finantelor. Doar ca lucrurile nu au mers asa cum se planificase pe malurile Siretului. Ministerul Finantelor nu a mai alocat banii asteptati de SNCFR. Compania de cai ferate nu a mai trimis vagoane spre modernizare la Pascani. Pâna în 2016, REMAR nu si-a mai putut realiza decât 41,65- din cifra de afaceri prognozata. La începutul lui 2018, Ministerul Finantelor atragea atentia companiei pascanene ca nu si-a îndeplinit obiectivele asumate, desi problema izvora tocmai din nealocarea banilor necesari de catre exact acelasi minister. Câteva luni mai târziu, în iulie, ministerul îsi cerea banii înapoi. Nu întreg ajutorul de stat acordat, ci doar partea aferenta obiectivelor neîndeplinite, respectiv 58,35-. Adica 16,36 milioane lei, plus dobânda aferenta. În total, 21,12 milioane lei. Sentinte total opuse Contestatia înaintata împotriva deciziei Ministerului Finantelor a fost respinsa, asa ca în mai 2019, cazul a ajuns în instanta. Electroputere VFU Pascani a cerut anularea raportului din iulie 2018, reclamând faptul ca nerealizarea planului de extindere a activitatii s-a datorat tocmai anularii contractelor asumate de SNCFR cu finantarea promisa de Ministerul Finantelor. Hiba se afla în sertarele ministerului, pentru ca acesta la rându-i se baza pe o finantare de 300 milioane euro din fonduri europene alocata prin Programul Operational Infrastructura mare din care sa se cumpere material rulant nou. Electroputere VFU începuse lucrul la un automotor diesel, întrerupt tocmai pentru ca finantarea europeana nu mai fusese obtinuta de Ministerul Finantelor. Automotorul avea sa fie realizat si scos în probe din resurse proprii, anul trecut. Tot în baza finantarii guvernamentale, Electroputere VFU realizase un prototip de tramvai GT4 modernizat care a fost scos spre testare în municipiul Iasi. Ar fi trebuit realizate 30 de vagoane, dar si aceasta directie de dezvoltare ramasese în aer din acelasi motiv. Unitatea pascaneana realizase patru automotoare pentru caile ferate moldovene, trei trenuri etajate pentru SNCFR, 17 vagoane pentru o companie belgiana, alte 21 pentru Maroc sau începuse o colaborare cu o companie austriaca. Contractele obtinute nu se comparau însa ca valoare cu cele semnate în 2008 cu SNCFR. În fata Curtii de Apel iesene, dosarul nu a avut practic istoric. Magistratii au constatat sec ca raportul din 2018 nu reprezenta un act administrativ propriu-zis, ci doar unul care a stat la baza unei decizii ulterioare. Or, nefiind un act administrativ, ci unul preparatoriu, nu putea fi anulat. Pe fond, s-a constatat pur si simplu ca Electroputere VFU îsi asumase niste obiective si nu si le îndeplinise. Actiunea companiei a fost respinsa, iar firma a fost considerata buna de plata. Altfel au stat însa lucrurile în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care a analizat recursul declarat de Electroputere VFU. Instanta si-a însusit argumentele companiei, acceptând faptul ca nerealizarea obiectivelor stabilite la alocarea ajutorului de stat s-a datorat unor factor exteriori companiei. Decizia de recuperare a ajutorului de stat a fost anulata.
