Veti spune ca nu haina în sine conteaza, ci sensul pe care i-l putem da. Pentru ca ea, haina, sa aiba un efect asupra proceselor noastre de gândire, trebuie sa-i atasam un sens simbolic. Dar ceva nu putem ignora,daca vrem sa aratam o anumita imagine despre noi însine, trebuie, asadar, sa fim atenti la ceea ce simbolizeaza o tinuta în perceptia colectiva. Când am luat liftul în spitalul în care era internata una din prietenele mele, un tânar cu un brat bandajat, mi-a cedat prioritatea: Haideti, intrati dumneavoastra prima, doamna doctor! mi-a spus, spre uimirea mea. E ironic sau poate m-a confundat cu cineva, mi-am spus, e drept, aveam într-o mâna o punguta cu medicamente, irelevant, totusi, pentru o asemenea confuzie. Ceilalti, din lift, mi-au facut loc, politicosi. Încapem, daca ne mai strângem! a spus binevoitor un domn. Luati-va bocancii astia de pe podea, nu vedeti ca spal? a tipat la mine, obraznic, femeia de serviciu în dreptul usii liftului, când am revenit a doua zi. Nu apuc sa ripostez, apare liftul: Da asteptati, doamna, nu vedeti ca suntem si asa înghesuiti?! Luati-l pe urmatorul! Care din gesturile mele au determinat aceste doua atitudini total diferite? m-am gândit în drum spre casa. Si n-am gasit un raspuns plauzibil, asadar am lasat-o, cum se spune, „moarta”. Pâna când, într-o zi, iesind din market, m-am întâlnit cu vecina, care tocmai se externase de la Recuperare. Cu sacoul asta alb si cu pantalonii verzi pareti un medic! Dupa doua saptamâni de spital, cred ca am ajuns sa vad medici peste tot! mi-a spus, râzând, femeia. Asadar, hainele! Aceleasi haine cu care am fost atunci îmbracata la spital si care au dus în eroare tânarul. Asta era! a concluzionat micul Sherlock Holmes din mine. Rolurile sunt reprezentarile noastre în lumea exterioara. Rolul este ca un purtator de cuvânt, o granita unde interiorul si exteriorul se întâlnesc. Acesta este instrumentul care permite miscarilor si dorintelor sufletului si corpului nostru sa se manifeste si sa se materializeze. Stapânim rolurile, slefuindu-le cu dragoste, daca vrem sa adaugam culoare si farmec vietii, sa ne dezvaluim abilitatile si aptitudinile. Si în acest sens, hainele au o importanta nu mica - aceasta este ceea ce folosim pentru a crea si extinde imaginile exterioare ale Sinelui nostru. Lumea îmbracamintei este un spatiu special, un spatiu al conflictelor interioare, al dorintelor si al creativitatii, un spatiu pentru crearea imaginilor noastre intime si a rolurilor care ne influenteaza mediul de viata, determinând tonusul si starea de spirit a vietii noastre. Simpla prezenta a unui articol de îmbracaminte are, prin urmare, un impact puternic în determinarea comportamentului celorlalti vis a vis de noi. Halatul medicului, de pilda, este o uniforma puternic caracterizata si nu este de mirare ca poate influenta într-un mod atât de profund reactiile altora, ca în exemplul dat de mine, dar în realitate acelasi lucru se întâmpla si cu îmbracamintea mult mai neutra: un costum elegant, o rochie de catifea neagra, o palarie chic. În general, felul în care ne îmbracam afecteaza atât modul în care ceilalti ne percep, ne judeca si ne trateaza, cât si felul în care ne simtim si ne comportam. Ne place sau nu, îmbracamintea este o parte importanta a artei de a trai. Ideea ca haina face pe om, este, în mare parte, adevarata. Mai ales în lumea noastra, lumea prejudecatilor. Din copilarie suntem învatati cum sa ne îmbracam: la petrecerea de la gradinita, rochita din voal roz si pantofiorii de lac. Camasuta cu papion. La tobogan, hainele sport, mai uzate. Da, nu se cade sa mergem în vizita la matusa cu hainele din parc, ne îmbracam frumos, avem rochita cu pisici. Mai apoi, adolescentul face primele încercari de a-si forma imagini exterioare ale Sinelui sau singur fara ajutorul parintilor. Si este extrem de important ca parintii sa trateze acest proces cu întelegere, sa-i permita adolescentului sa experimenteze, sa se joace creativ cu aceste imagini, chiar daca uneori acestea par hilare unui adult. Dar aceasta experienta se dezvolta, ajuta la stapânirea de sine, la stapânirea spatiului din jurul lui si a aspectelor si rolurilor sociale asociate acestuia. Cu ajutorul îmbracamintei construim relatii cu rolurile noastre, îmbracamintea ne permite sa facem anumite declaratii, sa afirmam ceva esential despre noi, ea confera voce interiorului. În acest sens, îmbracamintea este un fel de forma de comunicare non-verbala care stabileste un context mult mai puternic decât cuvintele. O femeie poate repeta de o suta de ori: ma îmbrac cum îmi place – totusi, ea se îmbraca în asa fel încât sa vada în ea o anumita imagine: „sunt o femeie sexy”, „sunt o doamna modesta”, „sunt director sau om de afaceri”, „sunt îndragostita” sau „sunt creativa” si asa mai departe. Si când cineva întâlneste aceasta doamna, cu siguranta - constient sau inconstient - citeste acest text pe care ea îl ofera prin tinuta ei. Îmbracamintea exprima intangibilul în material si aceasta este un aspect ce nu trebuie neglijat. Hainele pe care le purtam sunt a doua noastra epiderma. Ele încadreaza corpul, esenta noastra, dezvaluind acele aspecte ale personalitatii pe care dorim sa le prezentam lumii sau dând noi trasaturi, extinzându-ne astfel capacitatile fizice sau cognitive. Îmbracamintea noastra poate chiar sa determine daca vom fi sau nu angajati la un interviu, conform unui studiu, 37- dintre angajatii HR spun ca aleg candidatul în functie de îmbracaminte. Este descurajant faptul ca haina, aparent atât de superficiala, poate influenta decizii atât de importante, totusi, devine de înteles daca luam în considerare semnificatia simbolica pe care mintea noastra o asociaza, în mare masura inconstient, cu diferitele moduri de a ne îmbraca. Multe cercetari au investigat modul în care oamenii sunt perceputi de altii în functie de vestimentatia cu care ies în lume. Astfel, stim, de exemplu, ca oamenii care poarta uniforma primesc mai multa încredere, mai multa colaborare, mai multe favoruri. Cei care ocupa functii importante sunt considerati a fi mai inteligenti, responsabili si mai autoritari daca poarta îmbracaminte mai sobra, mai ales daca sunt femei. Costumul negru deux pieces, fie fusta sau pantalon, asortat cu un pantof cu toc înalt, e o costumatie care imprima încredere si competenta. Noul smart-casual, hainele din piele, nu doar ca sunt sexy, dar ascund o personalitate dezinvolta, aventuroasa, activa. Oamenii îmbracati la fel ca noi ne trezesc mai multa empatie si avem tendinta de a-i prefera: un candidat care se îmbraca asemanator cu angajatorul are mai multe sanse sa fie angajat. Daca o persoana are o tinuta distinsa, este mai probabil sa fie considerata o persoana buna, care nu ne va face rau. Aceeasi persoana, atunci când este prezentata în haine elegante familiei iubitei sale, este perceputa ca un potential partener, serios si responsabil, spre deosebire de situatia când se prezinta în haine mai putin oficiale, de pilda, într-o camasa hawai, palarie din paie, slapi si pantaloni scurti. Exista o ipoteza ca aceeasi persoana, în functie de ceea ce poarta, se poate comporta în moduri complet diferite. De exemplu, când vezi un barbat în costum, întelegi ca în fata ta se afla o persoana prezentabila, încrezatoare în sine. Prin urmare, atunci când tu însuti îmbraci astfel de haine, încerci subconstient acest rol. Începi sa te comporti corespunzator: ca un om de afaceri sau ca o persoana importanta. În 2012, psihologul clinician Jennifer Baumgartner a publicat You Are What You Wear: What Your Clothes Say About You, unde sfatuieste prietenos sa ne schimbam tinuta ori de câte ori avem o zi proasta. Când te îmbraci într-un anumit fel, spune ea, acest lucru contribuie si la schimbarile interne. Multe femei au dulapurile pline de haine chiar si cu articole nou-noute pe care nu le-au purtat niciodata. În schimb, ele ramân „blocate” purtând aceleasi piese mereu. Baumgartner sustine ca toate aceste lucruri sunt, de fapt, manifestari ale unor probleme mai profunde ale vietii si din care nu încercam sa iesim. Ce-ar fi daca am putea întelege tinuta noastra ca o reprezentare a conflictelor interioare nerezolvate s iapoi am asambla o garderoba care sa se potriveasca cu modul în care dorim sa fim perceputi? se întreaba ea. În aceasta carte, Baumgartner îi ajuta pe cititori sa identifice psihologia din spatele alegerii hainelor lor, astfel încât sa îsi poata dezvolta nu doar un stil personal care se potriveste identitatii lor, ci si sa faca schimbari pozitive în toate domeniile vietii. Cu totii observam ceva similar atunci când ne machiem, de exemplu, si chiar actorii recunosc cât de mult îi ajuta costumul eroului sau machiajul sa intre în rol. Toate acestea functioneaza în viata de zi. Si asta înseamna ca hainele noastre conteaza si ca ar trebui sa tinem cont sa ne îmbracam nu asa cum ne simtim,ci asa cum am vrea sa ne simtim. Hainele pe care le purtam au puterea de a ne schimba nu doar starea de spirit, ci chiar performanta cognitiva. Studiul lui Karen Pine despre relatia dintre îmbracaminte si performanta a aratat ca purtarea unui tricou care îl înfatiseaza pe Superman i-a facut pe subiecti sa se simta mai puternici, mai atragatori si, mai presus de toate, le-a îmbunatatit cu adevarat performanta la testele cognitive, în comparatie cu altii care purtau un tricou alb, simplu. Într-un alt studiu, cel al cercetatorului Michael Slepian, de la Universitatea din Columbia, SUA, studentii îmbracati în haine formale au folosit o gândire mai abstracta la teste decât cei îmbracati sportiv, fetele îmbracate cu pulovere au avut rezultate mai bune la testele de matematica decât atunci când au sustinut acelasi test în costume de baie. Si daca tot trecem în revista câteva din cercetarile în domeniu, nu putem omite experimentul care a fost realizat de psihologii de la Universitatea din Hertfordshire. Se pare ca unul dintre cele mai populare articole de îmbracaminte - blugii, este, dupa cum afirma rezultatele, cel mai adesea purtat de persoanele care au tendinta spre depresie sau sunt deprimate. O suta de femei au raspuns la întrebarea: cu ce te îmbraci când esti deprimata? Drept urmare, mai mult de jumatate dintre respondente au spus ca poarta blugi, si o treime dintre subiecti au spus ca poarta blugi atunci când se simt excelent. De asemenea, în functie de starea de spirit se alege si modelul, 57- cei cu dispozitie proasta se îmbraca cu pantaloni largi, iar doar 2- cu dispozitie buna prefera acest model. Totusi, Brigitte Esnoult, autoarea cartii Comunica prin intermediul imaginii tale afirma ca blugii, purtati in combinatii care îi fac casual, sunt un articol de vestimentatie tipic persoanelor foarte active, care au un program încarcat, multe obligatii, dar si multa energie. Asadar, opiniile sunt împartite. Aceeasi autoare afirma ca persoanele care se îmbraca permanent cu pantaloni, pantofi fara toc, eventual sport si genti mari adopta o tinuta care tradeaza nesiguranta si permanenta nevoie de a se raporta la ceva, pentru confirmare. Rochiile asimetrice, colorate, accesorizate cu esarfe, eventual purtate cu un sacou sau jacheta arata un spirit îndraznet si nonconformist. Preferinta pentru clasic, culori neutre, esarfe în tonuri dulci sau brose – dezvaluie o personalitate care nu tolereaza compromisurile, prudenta, dar corecta si riguroasa. Veti spune ca nu haina în sine conteaza, ci sensul pe care i-l putem da. Pentru ca ea, haina, sa aiba un efect asupra proceselor noastre de gândire, trebuie sa-i atasam un sens simbolic. Dar ceva nu putem ignora,daca vrem sa aratam o anumita imagine despre noi însine, trebuie, asadar, sa fim atenti la ceea ce simbolizeaza o tinuta în perceptia colectiva. Prin urmare, ar trebui sa gasim echilibrul potrivit, respectându-ne preferintele, dar fara a subestima dovezile ca perceptia sociala se bazeaza în mare parte, din pacate, pe prejudecati. Pe de alta parte, aceste atributii pe care le oferim hainelor noastre apar în mare masura inconstient din cauza nevoii permanente pe care o are mintea noastra de a evalua si clasifica realitatea. Mintea noastra trebuie sa identifice imediat în cine putem avea încredere, de cine ar trebui sa ne temem si e nevoita sa decida rapid, iar haina ar putea fi, pentru cei mai multi, prima informatie despre cel de lânga noi. Corecta sau nu, ramâne de vazut. Cristina Danilov este psiholog
