Întepenit cu umarul în usa cabinei, pictorul asculta cu atentie conversatia de alaturi, ce i se paru ciudata. Mai multe voci încercau sa dialogheze cu o alta voce, pe un ton, când jos, când ascutit, insidios. Vocile dadeau din cozi, schelalaiau de bucurie, apoi începeau sa se încaiere între ele, alcatuind un ghem de latraturi. Ghemul se rostogolea încolo si încoace în fata cabinei. Mârâia la Bikinsky, scotând bal (...)
