Imaginile cu cladirile care s-au prabusit precum castelele din nisip, în timpul cutremurelor devastatoare din sudul Turciei, au stârnit un val de furie. Cum a fost posibil ca unele constructii noi, care ar fi trebuit sa fie mai rezistente la cutremure, sa se transforme rapid în mormane de moloz? Dupa ce se sterg lacrimile, se cauta vinovatii. Totul, într-o reconstructie care se estimeaza ca va costa Turcia 84 de miliarde de dolari, în pragul unor alegeri grele pentru autocratul Erdogan si într-un context economic extrem de dur în care traiesc turcii. Cel putin 113 mandate de arestare au fost emise de autoritatile turce, în legatura cu modul în care au fost construite cladirile prabusite la cutremur si pentru nerespectarea standardelor de constructie, mai ales într-o zona despre care se stie ca are un risc seismic ridicat. Mai bine de 50.000 de cladiri care s-au prabusit sau au fost grav avariate în întreaga regiune afectata de cele doua cutremure de peste 7 grade vor trebui demolate, potrivit ministrului turc al Mediului, Murat Kurum. Bilantul tragic al deceselor a depasit 40.000 de persoane, în Turcia si în Siria. „Intensitatea maxima a cutremurului a fost mare, dar nu suficienta pentru a pune la pamânt cladiri bine construite”, explica profesorul David Alexander, specialist în management si planificare de urgenta la University College London. Oricât de înspaimântator ar parea, atunci când vezi blocuri întregi de locuinte puse la pamânt în câteva secunde, în Turcia, acest risc era binecunoscut. O vulnerabilitate pe care geologii si arhitectii turci au subliniat-o în mai multe rânduri. Era un fapt cunoscut ca în provincia Hatay, în zonele afectate de cutremur, materialele de constructie folosite erau de o calitate inferioara si metodele de constructie lasau de dorit, a spus presedintele Ordinului Arhitectilor din Turcia, Eyup Muhcu, potrivit AP. „Stocul de cladiri din aceasta zona era slab si nerezistent, în ciuda realitatii cutremurelor”, preciza arhitectul Eyup Muhcu, referindu-se atât la locuintele vechi, cât si la cele noi, ridicate în ultimii ani. De ce a fost ignorata o asemenea problema de viata si de moarte? Pentru ca rezolvarea ei ar fi fost costisitoare, nepopulara si ar fi pus frâna unuia dintre motoarele principale ale dezvoltarii economice turcesti – constructiile, spun expertii citati de AP. Pe lânga furia ca asa ceva s-a putut întâmpla, e firesc sa apara si frica. Teama ca asa ceva s-ar putea întâmpla si prin alte parti unde acesti constructori turci au lucrat. Asa ca autoritatile de la Bucuresti vor sa verifice daca firmele care au construit locuintele prabusite la cutremurul din Turcia au proiecte imobiliare si în România. „Am cerut ca pe baza masurilor care au fost luate în Turcia si a companiilor care au fost identificate ca executând lucrari de constructii în zona unde s-a produs cutremurul si deja au fost nominalizate, sa se verifice daca au construit în România si, în functie de rezultat, sa identificam masurile care pot fi luate la nivelul fiecarei institutii”, a declarat premierul Nicolae Ciuca. O precautie necesara, mai ales ca si România traieste cu teama unui cutremur major, iar Bucurestiul este una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la acest capitol. Într-adevar, nu e nevoie de incompetenta sau rea-vointa unor constructori din Turcia, care sa se adauge realitatii românesti ca o multime de imobile din Capitala nu sunt consolidate sau nici macar expertizate antiseism. Mai mult, în panorama
