Marin Postelnicu, 68 ani, Botosani: ”Fiica mea are 42 de ani si a ajuns la spital dupa ce mai bine de 24 de ore nu a putut urina, avea picioarele foarte umflate, durere de cap, ameteala, durere abdominala, practic nu putea sa stea în picioare. Medicii care au tratat-o i-au spus ca a ajuns la spital cu insuficienta renala acuta provocata de tratamentul îndelungat la o infectie cu un streptococ. Ea este înca în spital si eu mi-as dori mult sa stiu cât de grava poate fi aceasta insuficienta renala acuta”. Conf. Dr. Ionut Nistor, medic primar nefrolog, Clinica de Nefrologie, Spitalul Clinic ”Dr. C. I. Parhon”, Iasi: ”Insuficienta renala acuta (IRA) reprezinta diminuarea capacitatii de filtrare a rinichilor (necesara eliminarii reziduurilor din sânge), asociata cu un dezechilibru al organismului în saruri si apa si cu dificultati de reglare a tensiunii arteriale. Practic, IRA consta într-o privare brusca a organismului de functia sa renala. Spre deosebire de insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta este, în general, reversibila si se vindeca deseori fara sechele. Aceste probleme survin frecvent la pacientii spitalizati si, în mod deosebit, la cei internati în unitatile de terapie intensiva dar si în urma unei interventii chirugicale complexe, administrarii unor medicamente, unui traumatism sau atunci când aportul de sânge la nivelul rinichilor este redus. IRA este o afectiune grava, necesitând tratament medical intensiv. Daca pacientul are o stare buna de sanatate, functia renala poate fi recuperata în decurs de câteva saptamâni. Dar daca insuficienta renala acuta survine în contextul unor afectiuni acute severe - infarct miocardic, accident vascular cerebral, infectie generalizata sau insuficienta mai multor organe - prognosticul este, în general, mai putin favorabil. În faza initiala a insuficientei renale acute se constata anurie (încetarea producerii de urina de catre rinichi), sau, uneori, diminuarea cantitatii de urina. Atunci când emisia de urina ramâne normala vorbim despre insuficienta renala acuta cu diureza conservata. Se mai observa retentie de lichid, care cauzeaza edeme ale membrelor inferioare, anorexie (pierderea poftei de mâncare), greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree, cefalee (dureri de cap), tulburari neurologice (agitatie, confuzie, coma), tulburari cardiovasculare (hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac), edem pulmonar (prezenta de lichid în plamâni), convulsii sau coma, în cazurile grave. În faza diuretica pacientul începe sa elimine apa acumulata în unele tesuturi, perioada în care acesta este deosebit de sensibil la infectii. Exista mai multe cauze care determina IRA, în functie de tipul afectiunii. În cazul IRA functionala, aceasta este secundara unei scaderi importante a volumului sangvin circulant, fiind însotita de o scadere a presiunii arteriale si, deci, a cantitatii de sânge care ajunge la rinichi (o cantitate mai mica de sânge este filtrata). Aceasta se întâlneste în insuficienta cardiaca, deshidratare intensa, consecutiva unei insolatii, arsuri, diaree, varsaturi frecvente si însemnate; o reactie alergica care duce la soc anafilactic (diminuare brusca a calibrului vaselor sangvine mici); hemoragie puternica; utilizarea diureticelor (medicamente care cresc emisia de urina), în special la vârstnici, ceea ce determina o scadere a cantitatii de lichid circulant în organism. IRA organica este secundara distrugerii unuia dintre constituentii rinichiului care asigura filtrarea sângelui (glomeruli, tubuli), si este provocata de medicamente - antibiotice, antiinflamatorii (aspirina etc), paracetamol, medicamente utilizate pentru anesteziere; metalelor toxice: arsenic, plumb, mercur, bismut, uraniu; unei infectii renale grave; a unei boli autoimune (organismul produce anticorpi împotriva propriilor tesuturi) sau a unei alergii. IRA de origine mecanica apare ca urmare a unui obstacol care împiedica eliminarea normala a urinei si anume litiaza urinara (calculi); tumori: adenom al prostatei, cancer de prostata, cancer de vezica urinara; fibroza retroperineala, în urma unei inflamatii: abces, tuberculoza, cicatrizare. Trebuie sa stiti ca insuficienta renala acuta survine întotdeauna în legatura cu alta afectiune, majoritatea cazurilor survenind la pacientii deja spitalizati din alte motive. Arsurile grave si interventiile chirurgicale complexe cresc riscul de IRA, la fel ca si infectiile severe. În plus, expunerea la substante toxice, abuzul de droguri, excesul de alcool si utilizarea de lunga durata a analgezicelor (aspirina, acetaminofen, ibuprofen) cresc vulnerabilitatea organismului. Uneori, administrarea unui antibiotic (streptomicina etc) pentru tratarea unei infectii poate cauza insuficienta renala acuta Pentru diagnosticarea IRA, sunt efectuate teste de sânge si urina, pentru depistarea unor anomalii în nivelul de uree, creatinina si potasiu. Este, de asemenea,masurata cantitatea de urina emisa zilnic. Cresterea nivelului de creatinina din sânge indica o insuficienta a functiei renale. În mod normal, creatinina trebuie sa fie eliminata de catre rinichi prin urina. Ecografia abdominala este examenul care permite punerea în evidenta a unei eventuale obstructii a cailor urinare. Tratamentul depinde de cauza insuficientei renale acute. În cazul unei IRA de origine mecanica, este necesara practicarea unei interventii chirurgicale, pentru îndepartarea obstacolului. Totusi, la unii pacienti se practica temporar o dializa renala (epurarea artificiala a sângelui) înaintea operatiei. Dializa este indicata când aciditatea din sângele circulant este mai mica de 7,1 dar si în caz de hipertensiune arteriala, edem pulmonar acut, tulburari neurologice, insuficienta cardiaca. Cert este ca insuficienta renala acuta reprezinta întotdeauna o urgenta medicala care necesita diagnostic si tratament foarte rapid, pentru a putea preveni eventualele complicatii ulterioare”.
