Mii de ieseni din zece comune fac naveta pentru a fi consultati. În cinci comune nu exista medici. În alte comune mari este câte un medic la 4.000 de persoane. „În mediul rural traieste multa lume neasigurata, si atunci la o lista de 2.000-3.000 de persoane s-ar putea de fapt sa ai o lista care sa aduca venituri sub 2.000 de lei pe luna“, explica Mihaela Nastase, secretar general al Asociatiei Medicilor de Familie Iasi, una din cauzele pentru care nu se ocupa posturile din mediul rural. În plina pandemie, locuitorii din 10 comune din judetul Iasi sunt obligati sa faca naveta pentru a merge la medicul de familie. Este cazul celor din Helesteni, Rachiteni, Tatarusi, Ion Neculce, Siretel, Lungani, Ipatele, Costesti, Cucuteni, Scheia. În cinci dintre aceste comune nu exista în acest moment medic de familie: Rachiteni, Ion Neculce, Costesti, Scheia si Cucuteni. În celelalte cinci comune exista un medic la aproximativ 4.000 de persoane, ceea ce depaseste platonul impus de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. De asemenea, locuitorii din alte 10 comune pot oricând ramâne fara medic de familie pentru ca, cei care detin postul sunt pensionari si îsi prelungesc activitatea doar la cererea lor, aprobata, desigur, de autoritati. În urma cu un an, tot cinci comune din judet nu aveau cabinet de medicina primara. Printre cele cinci, se afla si Costesti, unde situatia nu s-a schimbat nici acum. Ultima data când locuitorii de aici au vazut un medic de familie la ei în comuna a fost acum opt ani când, cel care avea grija de sanatatea a 1.700 de suflete a gasit un post mai bun la oras si a plecat. De atunci, niciun absolvent cu specializarea medicina primara nu a mai calcat pe ulitele Costestiului, si tot de atunci, pentru a-si trata bolile, localnicii fac naveta 10 kilometri la Târgu Frumos. Costestiul nu are medic de familie, si totusi are dispensar a carui valoare se ridica la 850.000 de lei si care ar putea gazdui nu unul, ci trei cabinete de medicina primara. Dar niciun interesat. La fel ca cei din Costesti, si locuitorii din Ion Neculce fac naveta la Pascani din cauza absentei medicului de familie în comuna care persista de cinci ani. Seful CJAS: „pentru anii care vin, problema se va acutiza“ Pe 30 iulie, Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate a încheiat sesiunea de contractare pentru anul 2021. Mai târziu, pentru ca mai târziu a fost parafat si noul program cadru. Bilantul dupa contractare însa nu suna deloc roz pentru medicina primara. „Conform hotarârii luate de comisia mixta formata din membri ai Directiei de Sanatate Publica (DSP), ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) si cei de la Colegiul Medicilor, am stabilit ca în anumite localitati, respectiv Helesteni, Rachiteni, Tatarusi, Ion Neculce, Siretel, Lungani si Ipatele sa înfiintam posturi de medicina primara având în vedere deficitul înregistrat în aceste localitati. În alte 10 localitati, am reusit sa acoperim acest deficit prin prelungirea activitatii medicilor dupa împlinirea vârstei de 67 de ani. În acest fel, am acoperit zone destul de importante cum ar fi Belcesti, Lespezi, Mircesti, Ruginoasa. Însa, pentru anii care vin, problema se va acutiza, numarul de absolventi ai specialitatii de medicina primara este din ce în ce mai mic, iar un numar mare de medici de familie care lucreaza în sistemul de asigurari în momentul de fata ating vârsta de pensionare. Exista posibilitatea de a lucra în continuare, dar numai la solicitarea dumnealor, cu avizul comisiei la nivel de judet“, a declarat Radu Tibichi, presedintele CJAS Iasi. De ce fug medicii de cabinetele din mediul rural Deficitul de medici de familie este cunoscut si la Colegiul Medicilor, condus de altfel de un specialist în medicina primara care spune si acum ca nu ar renunta la specializare pentru nimic. „În perioada 2016-2021, numarul de medici de familie a scazut cu aproape 9-, ceea ce înseamna cu 50 de medici mai putin. Evident ca toate aceste 50 de cabinete de medici de familie sunt în mediu rural, si nu în mediul urban. Exista comune foarte mici, cum este Costesti, si care se afla lânga Târgu Frumos. Numarul de locuitori este mic, de aceea nici nu exista medic de familie pentru ca acesta nu poate trai nici macar minimal la numar de pacienti înscrisi“, explica Liviu Oprea, presedintele Colegiului Medicilor. Dat fiind populatia îmbatrânita care traieste la sate si numarul mare al persoanelor care nu sunt asigurate, venitul unui medic de familie în astfel de zone este sub venitul mediu pe economie. „Medicina de familie în general nu este atractiva pentru ca sistemul, din pacate, ne-a lasat, având probleme pe celelalte paliere ale asistentei medicale. Sunt comune care ofera spatii pentru cabinete si putine care dau locuinte de serviciu, fapt care ar putea reprezenta un avantaj. Dar este putin probabil sa fie foarte tentati absolventii de medicina pentru aceasta specializare. În mediul rural traieste multa lume neasigurata si atunci la o lista de 2.000-3.000 de persoane s-ar putea de fapt sa ai o lista care sa aduca venituri sub 2.000 de lei pe luna, mai de graba 1.500 de lei pe luna, ceea ce este infim. Populatia este îmbatrânita, iar populatia tânara este plecata. Posibilitatile de a pratica în conditii optime meseria sunt limitate, si aici ma refer la accesul la laboratoare, la farmacii, acces la medicina de specialitate din ambulatoriu. Este foarte greu. Sistemul de programari nu este coerent înca. Toata lumea trebuie sa înteleaga ca, daca nu este o situatie de urgenta, este necesara o programare, dar aceasta programare se face cumva nesistematizat la noi. În celelalte tari astepti, dar stii cât astepti, de ce astepti si cum astepti. În plus, sunt foarte multi medici care iau rezidentiatul si nu doresc sa faca medicina de familie sau daca totusi urmeaza aceasta specializare, dupa unu-doi ani renunta si dau din nou rezidentiatul si aleg o altfel de specializare care implica doar parte pratica si nu administrativa, parte inclusa în medicina de familie“, a subliniat medicul de familie Mihaela Nastase, secretar general al Asociatiei Medicilor de Familie Iasi. În 2019, înainte de pandemie, mai mult de jumatate din comunele din judet aveau un deficit de medici, conform unor date centralizate de Federatia Nationala a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF). Aceste date aratau o situatie îngrijoratoare si la nivelul întregii tari. 328 de localitati nu aveau medic de familie, reprezentând 2,52- din populatia României, deficitul real asa cum a fost calculat de reprezentantii FNPMF, fiind de 2.187 de medici de familie.
