Actualul primar este judecat în Dosarul „Skoda” la noua ani de la comiterea faptei de care este acuzat. Abuzul în serviciu are termen de prescriere de 8 ani, doar ca termenul de prescriere se întrerupe când se face un „act de procedura” în cauza. CCR a decis ca articolul de lege care facea referire la „îndeplinirea oricarui act de procedura” este neconstitutional. Aastfel, la urmatorul termen, avocatii primarului Chirica ar putea cere constatarea prescrierii faptei.„Totusi, stiind bine sistemul din România, recomand prudenta tuturor celor interesati pâna la aparitia motivarii, care sa confirme aceasta teza. Spun asta pentru ca nu ar fi pentru prima data când considerentele deciziei ar «îndulci» continutul dispozitivului si prin aceasta l-ar lipsi de efecte reale”, considera avocatul Marius Striblea. Specialistii în drept cred ca articolul ar putea fi modificat pâna la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR Decizia recenta a Curtii Constitutionale referitoare la prescrierea raspunderii penale a stârnit deja sperantele celor anchetati ori judecati si a nascut asteptari. Telefoanele avocatilor specializati în dreptul penal au început sa sune, cei interesati întrebând daca si când le-ar „expira” dosarele aflate în ancheta sau pe rolul instantelor. În cea mai buna varianta pentru inculpati, dosare precum „Skoda” sau „Amanta” s-ar închide la primul termen sau în decurs de câteva luni. În numele clientilor pe care îi reprezinta, avocatii aplauda ceea ce ar putea reprezenta o modalitate de accelerare a cursului unor dosare ce treneaza de ani de zile. De cealalta parte, procurorii se vad obligati sa-si finalizeze anchetele de urgenta, cu riscul de a trimite în instanta rechizitorii prea slab sustinute cu probe, doar pentru a nu fi pusi în situatia de a privi neputinciosi cum inculpatii scapa de griji prin prescriere. Ambele parti se asteapta ca în final sa se ajunga la o solutie de compromis. Conform legii, raspunderea penala se prescrie dupa un termen cuprins între trei si 15 ani, în functie de pedeapsa prevazuta pentru fapta respectiva. Dupa scurgerea acestui termen, dreptul statului de a trage la raspundere un infractor si a-i aplica o pedeapsa dispare. Termenul de prescriere reîncepe însa sa curga de la zero „prin îndeplinirea oricarui act de procedura”. Câta vreme ancheta merge înainte, prescrierea, denumita „extinctiva” nu poate avea loc. Totusi, daca nu se ajunge la o condamnare dupa un termen dublu fata de cel al prescriptiei extinctive, orice raspundere penala dispare. Este asa-numita prescriptie speciala. De exemplu, daca un omor ramâne nedescoperit timp de 10 ani, crima nu va putea fi pedepsita. Daca în acest interval însa, ucigasul este trimis în judecata, termenul de prescriere se va împlini abia dupa 20 de ani de la comiterea crimei. În cazul abuzului în serviciu, fapta de care sunt acuzati îndeobste primarii, presedintii de consilii judetene sau alti reprezentanti ai autoritatii publice, termenul de prescriere extinctiva este de 8 ani. Cel al prescriptiei speciale, de 16 ani. Curtea Constitutionala (CCR) a decis joi ca formularea „prin îndeplinirea oricarui act de procedura” este neconstitutionala. Concret, ea este „neclara, imprevizibila, incoerenta si lipsita de previzibilitate”. „Act de procedura poate fi orice. O adresa trimisa de procuror catre Posta Româna este un act de procedura care întrerupe termenul de prescriere a raspunderii. Se poate considera ca nu este în regula, pentru ca suspectul nici nu stie ca s-a trimis o astfel de adresa, ea nefiindu-i comunicata. O astfel de prelungire automata a termenului de prescriere fara ca cel anchetat sa stie macar poate fi considerata o forma de abuz”, a explicat un fost politist DNA. În vechiul Cod Penal se mentiona ca întreruperea termenul de prescriptie se face doar prin efectuarea unui act de procedura „care trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului”, o formulare mult mai clara. Decizia de joi a CCR nu este prima pe aceasta tema. O decizie similara a fost adoptata si în 2018, CCR cerând clarificarea formularii din Codul Penal. În decurs de 4 ani însa, Parlamentul nu a reusit sa adopte o lege care sa puna în acord reglementarea regimului prescriptiei cu decizia CCR. În aceasta situatie, solutia aplicata de instantele de judecata a fost sa ia în considerare vechea forma a Codului Penal, cea din 1969. Conform legii, deciziile CCR intra în vigoare în momentul publicarii în Monitorul Oficial, care are de regula loc în decurs de o luna sau doua. Acesta este practic termenul limita pâna la care legiuitorul trebuie sa reactioneze. Prin declararea ca neconstitutionala a articolului din Codul Penal referitor la prescriptia extinctiva, procurorii vor fi obligati sa-si termine ancheta si sa obtina o condamnare definitiva pâna la împlinirea termenului de prescriere. Prescriptia speciala nu mai este opoerabila. Or, într-un caz de coruptie sau de evaziune fiscala, în care sunt necesare filaje, interceptari si expertize, ancheta poate dura ani de zile. La fel, procesul. „Aceasta decizie poate echivala cu o adevarata amnistie, iar o mare parte dintre inculpatii trimisi în judecata sau aflati în instructie penala ar putea scapa de acuzatii cu efect imediat. Statul român va trebui sa decida care este strategia de remediere a efectelor deciziei. În caz contrar, pasivitatea autoritatii legiuitoare poate transforma statul român într-un paradis pentru persoanele care îsi doresc impunitate”, se arata într-un comunicat al Asociatiei „Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor”. Un exemplu concret este reprezentat de dosarul „Amanta”, în care este implicat fostul primar, Gheorghe Nichita. Acesta a fost retinut la începutul lunii mai 2015, iar rechizitoriul a ajuns în instanta în octombrie 2016. Prima condamnare a fost pronuntata în septembrie 2020, Tribunalul condamnându-l pe Nichita la 1 an si 6 luni de închisoare pentru instigare la folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, 1 an pentru instigare la accesul ilegal la un sistem informativ, 1 an pentru instigare la operatiuni ilegale cu dispozitive si programe informatice si 4 ani pentru instigare la abuz în serviciu. În forma Codului Penal ce ar putea rezulta în urma deciziei CCR, termenul de prescriere pentru primele trei fapte ar fi fost deja împlinit la data condamnarii. Singura acuzatie ce ar ramâne în picioare ar fi ultima, dar si aceasta s-ar prescrie în primavara anului viitor. Or, contestatia lui Nichita împotriva sentintei Tribunalului se afla înca pe rolul Curtii de Apel, iar procesul ar putea sa nu se termine prea curând. Chiar daca s-ar ajunge la o condamnare definitiva înainte de prescrierea ultimei acuzatii, din cei 5 ani si 2 luni de închisoare stabiliti în prima instanta nu ar mai ramâne decât 4 ani, cei corespunzatori instigarii la abuz în serviciu. La fel, primarul Mihai Chirica si-ar lua grija unuia dintre dosarele în care este inculpat, respectiv dosarul „Skoda”. În acesta, Chirica este acuzat de abuz în serviciu în legatura cu achizitionarea ilegala a patru autoturisme pentru Primarie. Or, ultimul act care i se reproseaza primarului referitor la licitatia respectiva a fost semnat în martie 2013. Termenul de prescriptie s-a împlinit astfel înca de anul trecut. Daca decizia CCR ar fi aplicata în forma sa cea mai radicala, la viitorul termen de judecata, pe 20 iunie, avocatii lui Chirica ar putea cere deja constatarea prescrierii faptei. Specialistii considera totusi ca un astfel de scenariu este putin probabil, pur si simplu pentru ca numarul dosarelor „grele”, îndeosebi cele de coruptie, care s-ar închide ar fi prea mare. Solutia legislativa ce va fi probabil aplicata va fi nu cea de eliminare a articolului din Codul Penal referitor la întreruperea cursului prescriptiei, ci de detaliere a lui, termenul de prescriptie urmând sa fie întrerupt prin îndeplinirea anumitor acte de procedura, cum ar fi comunicarea statutului de suspect sau inculpat, trimiterea rechizitoriului în instanta ori condamnarea în prima instanta. De asemenea, motivarea deciziei CCR ar putea sa o modifice substantial. „Conform art. 147 alin. 4 din Constitutie, orice decizie a Curtii Constitutionale se publica în Monitorul Oficial, este general obligatorie si are putere, adica produce efecte, doar pentru viitor. Aceasta publicare se refera la hotarâre în integralitatea ei, adica forma care include si motivarea, nu doar dispozitivul. Astazi, în baza comunicatului din 26 mai 2022, stim, doar cu titlu de informatie, ce a decis curtea cu privire la art. 155 alin. 1 din Codul penal, adica împrejurarea ca îl considera neconstitutional. Nu avem la îndemâna si motivarea, pe care toata lumea o asteapta, pentru a ne lamuri. Totusi, cunoscând rolul legal al instantei de control constitutional de a verifica alinierea oricarei norme juridice din România la Constitutie, atribut ce nu include puterea de a fi «legiuitor pozitiv», adica de a crea sau modifica legi, sarcina a Parlamentului, la o prima vedere, acum, am putea spune ca, pâna la interventia Legiuitorului, pe care eu o intuiesc una rapida, în dreptul penal român nu va mai exista prescriptie speciala a raspunderii penale, deoarece nu mai exista cauze de întrerupere a cursului termenului general de prescriptie. Din aceasta perspectiva, multe procese de pe rolul instantelor ar trebui sa înceteze pe caz de prescriptie a raspunderii, dupa publicarea în Monitorul Oficial a acestei decizii. Totusi, stiind bine sistemul din România, recomand prudenta tuturor celor interesati pâna la aparitia motivarii, care sa confirme aceasta teza. Spun asta pentru ca nu ar fi pentru prima data când considerentele deciziei ar «îndulci» continutul dispozitivului si prin aceasta l-ar lipsi de efecte reale. În acest sens, se poate avea în vedere Decizia nr. 297 din 2018 a CCR prin care s-a hotarât acelasi lucru despre art. 155 alin. 1 din Codul penal si a carei motivare, în special paragraful 34, a vaduvit-o de orice efecte în practica judecatoreasca”, a declarat avocatul Marius Striblea, vicepresedintele Uniunii Nationale a Barourilor din România.
