Mihai Chirica si Costel Alexe se pot concentra linistiti pâna la alegeri pe campania electorala. Demarate în forta de procurori, dosarele penale care îi vizeaza pe primar si pe presedintele Consiliului Judetean mai au un drum lung de parcurs pâna sa se poata ajunge la o eventuala condamnare, fie si în prima instanta, care sa le puna în pericol candidaturile. Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea institutiilor pe care le conduc acum, ar putea chiar spera sa-si termine mandatul pâna sa se încheie procesele. În chiar prima zi de lucru a anului 2021, procurorii DNA anuntau acuzarea presedintelui CJ de dare de mita si instigare la delapidare în dosarul „Tabla”. Ca ministru al mediului, Costel Alexe ar fi primit 22 tone de produse din tabla de la directorul combinatului siderurgic Liberty Galati în schimbul alocarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera si a monitorizarii masurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgura. Cum faptele de care era acuzat fusesera comise ca ministru, Alexe urma sa fie judecat direct de Înalta Curte de Casatie si Justitie. Rechizitoriul a ajuns pe masa acestei instante dupa un an si jumatate, în iunie 2022. Fara a fi neaparat un record, o durata de doar doi ani scursa între momentul comiterii faptelor si înaintarea rechizitoriului catre instanta reprezinta un termen relativ scurt în cazul unui dosar de coruptie. Dosarul „Tabla”: un parcurs foarte dificil În instanta însa, dosarul a avut pâna acum un parcurs dificil. În martie anul trecut, dosarul a fost chiar înapoiat de judecatori procurorilor, acestora cerându-li-se sa clarifice acuzatiile aduse lui Alexe. Pentru anchetatori, exista chiar riscul de a trebui sa reia cercetarile. Nu a fost cazul, iar lamuririle aduse au fost considerate satisfacatoare. A mai durat totusi un an pâna ce dosarul sa iasa din camera preliminara, putând astfel începe procesul propriu-zis. Primul termen de judecata s-a desfasurat în urma cu doua saptamâni, în cadrul sau parcurgându-se însa strict etape procedurale. Probele strânse de procurori vor fi prezentate abia la urmatorul termen, pe 23 aprilie. Într-un ritm mediu de un termen pe luna, pâna la data alegerilor locale nu va fi timp nici pentru începerea concreta a cercetarii judecatoresti, cu audierea martorilor, eventualele expertize si analiza contestatiilor ce vor fi înaintate de avocati. Dosarul „Baba” Al doilea dosar de coruptie care îl vizeaza pe Costel Alexe, cel al angajarilor de la Scoala de Arte, nu a ajuns nici macar în acest stadiu. Dosarul vizeaza de aceasta data fapte comise de Alexe în calitate de presedinte al CJ. El este acuzat de procurorii DNA ca, în noiembrie 2020, ar fi dispus detasarea unuia dintre consilierii sai personali, Vlad Baba, în functia de director al Scolii Populare de Arte „Titel Popovici” din subordinea CJ. Aceasta, desi Baba nu îndeplinea conditiile legale. Ulterior, Alexe i-a prelungit detasarea în functie si ar fi elaborat un proiect de hotarâre a CJ prin care se schimbau conditiile de participare la concursul pentru numirea definitiva. În urma modificarilor facute ilegal, Baba a obtinut desemnarea ca manager al Scolii de Arte pe o perioada de cinci ani. Acest dosar a ajuns în instanta, la Tribunalul iesean, în iulie 2022. Dupa un an de analiza a rechizitoriului în camera preliminara, a fost dispusa începerea judecatii, în octombrie anul trecut. Pâna acum, însa, nu a fost stabilit primul termen de judecata. „Flux”, dosar început acum 2 ani Nici în privinta primarului Mihai Chirica, procedurile judiciare nu s-au desfasurat mai repede. Primarul a fost trimis în judecata în iulie 2022, în dosarul „Flux”. Ancheta procurorilor DNA vizase modul în care societatea Flux SRL a construit în Tatarasi un bloc cu 9 niveluri, în locul unei cladiri cu doua niveluri, câte fusesera aprobate initial. Desi nu respecta autorizatia de construire, imobilul a fost intabulat, procurorii sustinând ca acest lucru s-a facut cu sprijinul conducerii Primariei si al unor functionari ai acesteia. Primarul Mihai Chirica a fost inculpat pentru complicitate la fals intelectual si complicitate la abuz în serviciu. În aprilie 2023, magistratii au dispus începerea judecatii. Decizia a fost însa contestata pe toate caile, solicitându-se inclusiv sesizarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Abia la începutul acestui an au fost respinse ultimele contestatii aduse rechizitoriului. Procesul propriu-zis a început la sfârsitul lunii ianuarie, dar pâna acum nu au avut loc dezbateri pe fond. Patru termene s-au scurs cu analizarea cererilor de abtinere înaintate de magistratii desemnati sa judece procesul. Doi dintre acestia au invocat relatiile de prietenie cu Chirica care le-ar fi afectat obiectivitatea. Un al treilea a vrut sa se abtina întrucât facuse parte dintr-un birou electoral municipal. Abia solutionata problema compunerii completului de judecata, a început seria amânarilor. La termenul de pe 7 martie, a fost aprobata o prima solicitare de amânare a dezbaterilor înaintata de una dintre inculpate. Noul termen de judecata a fost stabilit pentru 4 aprilie. Si în cazul acestui dosar, ritmul de un termen pe luna face imposibila ajungerea la o concluzie a primei instante pâna la data alegerilor locale. Surpriza din dosarul „Skoda” Singurul caz în care edilul a fost judecat, iar procesul a apucat sa se si încheie, a fost dosarul „Skoda”. În acesta, primarul Chirica, fostul primar Gheorghe Nichita si trei angajati ai Primariei au fost judecati sub acuzatia de abuz în serviciu. Cei cinci au fost acuzati ca ar fi dispus în 2013 achizitionarea de catre Primarie a patru autoturisme Skoda desi, la acea data, restrictiile bugetare interziceau primariilor astfel de contracte, cauzând un prejudiciu de o jumatate de milion de lei. Procesul a început în ianuarie 2021 în fata Judecatoriei iesene si s-a încheiat dupa doi ani, la Bârlad, unde fusese stramutat. Procesul nu s-a terminat însa cu vreo condamnare, ci cu constatarea prescriptiei raspunderii penale. Trecuse prea mult timp de la comiterea faptelor. (Alex ZANOAGA) În ce alte dosare sunt implicati cei doi liberali În afara dosarelor ajunse deja în instanta, primarul Mihai Chirica mai este vizat si în alte anchete derulate de DIICOT sau DNA, aflate în diferite stadii de cercetare. Cel mai vechi dintre dosare, „Zoiosu”, a fost deschis de DIICOT în 2001. În acesta, primarul a fost acuzat initial ca a omis sa sesizeze Parchetul cu privire la încalcarea mai multor legi în cazul unui contract de asociere al municipalitatii iesene în urma caruia pe Sararie a fost construit un bloc în locul unei pensiuni, de o firma a familiei lui Ghiocel Asimionesei. Cercetarile au fost extinse treptat, în acest dosar fiind investigate si alte nereguli imobiliare. Dosarul a fost preluat de la DIICOT de catre DNA, cercetarile continuând. Legat tot de urbanism este si dosarul „Vixen’s”. În acest caz, procurorii DNA investigheaza construirea în zona Moara de Vânt a unui bloc de locuinte în locul a doua case individuale. Desi era evident ca se construise altceva, municipalitatea a emis certificatul de atestare conform caruia autorizatia de construire fusese respectata. Nu s-au formulat înca acuzatii. Primarul Chirica a fost însa „agatat” si într-un dosar deschis pe numele omului de afaceri Cristin Zamosteanu, în care acesta din urma este acuzat de producerea unui prejudiciu de 12 milioane euro bugetului de stat. Printre alte nereguli, în dosar se afla si supraetajarea de catre firma lui Zamosteanu a Halei Centrale, în locul unui etaj tehnic fiind facute un spatiu comercial si o terasa acoperita, unde s-a amenajat Restaurantul Veranda. Municipalitatea a permis edificarea, desi aceasta încalca prevederile legii. Parchetul nu a formulat înca acuzatiile. La rândul sau, în afara celor doua dosare ajunse în instanta, Ccostel Alexe este cercetat penal si într-un dosar la sesizarea ANI. În noiembrie trecut, Agentia Nationala de Integritate a anuntat ca a sesizat Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la existenta unor indicii referitoare la posibila savârsire de catre Costel Alexe a infractiunii de fals în declaratii prevazuta de art. 326 din Codul Penal. „Persoana evaluata nu a declarat în declaratiile de avere depuse în anul 2020 (când era ministru al Mediului, apelor si padurilor – n.r.) împrumutul în valoare de 107.600 lei, reprezentând creditarea unei societati comerciale în cadrul careia sotia acestuia detinea calitatea de asociat si functia de administrator”, a precizat ANI într-un comunicat facut public pe 17 noiembrie.
