Noua configuratie a tronsonului A8, în loc sa se caleze pe spatiile din extravilan (si fara probleme de sit Natura 2000) dintre Horlesti si Tautesti, pe de o parte, si Breazu si Rediu, pe de alta parte, taie efectiv intravilanul localitatii Breazu în doua parti aproximativ egale, prin zona sa nordica - cea mai dinamica din perspectiva evolutiilor imobiliare recente. Precizare Înainte de a trece la textul propriu-zis as dori sa fac o precizare: „traseul viitoarei autostrazi propus de Consitrans nu a fost avizat înca de CNAIR. Compania a cerut un punct de vedere de la consultantul Comisiei Europene. În acelasi timp, primariile si cetatenii afectati de pe raza traseului pot de asemenea sa trimita observatii. Dupa ce CNAIR va face o analiza în acest sens, pot interveni corectii pe traseul propus de proiectant” (Apix.ro) În articolul de acum doua saptamâni, semnalam câteva posibile conflicte functionale ce ar aparea în urma glisarii catre sud în noile planuri ale sectorului A8 ce formeaza centura de nord a Iasului. Iata ca în rastimp, conflictele functionale tind sa se transforme în veritabile conflicte teritoriale. Primarii comunelor afectate (Letcani, Rediu si Golaiesti) au reactionat, nedumeriti fiind de ce proiectantii au preferat un traseu prin intravilanele localitatilor Bogonos, Breazu si Cilibiu, si nu prin „islazurile” din proximitate. Câteva repere ale acestor conflicte De la nodul autorutier din estul Letcaniului, în noua configuratie propusa, A8 gliseaza la sud de mai vechiul plan, segmentând efectiv intravilanele celor trei localitati mentionate. În cazul localitatilor Bogonos si Cilibiu, fiind traversate în zone mai înguste ale intravilanelor, pierderile sunt de câteva zeci de locuinte. Iertati-mi cinismul, dar daca nu s-ar fi adaugat si traversarea intravilanului localitatii Breazu, acestea ar fi fost pierderi rezonabile pentru un proiect atât de mare, precum Autostrada Ungheni - Iasi - Târgu Mures, care pe acest tronson are o importanta deosebita la mai multe scari spatiale (continentala - transnationala, nationala, regionala si locala - prin faptul ca acest sector reprezinta si centura de nord a aglomeratiei urbane iesene). Cea mai grava e situatia traversarii localitatii Breazu, având în vedere faptul ca santierul se va suprapune pe aproximativ un kilometru pe ceea ce se prefigureaza a fi spatiul construit al localitatii, dintre care 450 de metri reprezinta o suprafata dens construita si în prezent. Poate si din aceasta cauza, locuitorii afectati si autoritatile locale ale comunei Rediu au fost mai activi, reactionând imediat ce au fost date catre publicul larg noile planuri. Nu mai putin de trei memorii semnate de autoritatile locale si de locuitorii din Breazu au fost înaintate catre actorii importanti în acest proiect. Câteva date despre impactul centurii de nord asupra spatiului construit al comunei Rediu Comuna Rediu este alcatuita din 4 sate: Breazu, Horlesti, Rediu si Tautesti. Doua dintre cele 4 localitati ale comunei (Breazu si resedinta comunala - Rediu) fiind parte a arealului urban morfologic al Iasului (spatiul construit continuu al municipiului Iasi si a câtorva zeci de localitati grupate în sapte comune - Bârnova, Ciurea, Holboca, Miroslava, Rediu, Tomesti, Valea Lupului), sunt foarte dinamice din perspectiva imobiliara si demografica. Aceste doua localitati au devenit repere importante în migratia urban-periurban din zona aglomeratiei iesene, fiind si sursa principala a cresterii populatiei comunei de la 4,6 mii locuitori (RPL 2011) la aproximativ 8,5 mii de rezidenti la 1 ianuarie 2021 (valoare estimata dupa baza de date TEMPO - INSSE). În comuna Rediu, asemanator comunelor dinamice din spatiile periurbane ale marilor orase, populatia rezidenta e mai numeroasa decât cea cu domiciliul; de aici si diferenta dintre valoarea estimata a primei categorii (ce nu se gaseste în baza de date TEMPO decât la nivel judetean) si cea oficiala a populatiei cu domiciliul - 7,9 mii locuitori (cf. bazei de date TEMPO). Cresterea demografica din ultimul deceniu s-a concentrat, aproape în exclusivitate, pe cele doua localitati amintite. În cel mai bun caz, Horlestiul si Tautestiul (împreuna cu 1,2 mii locuitori la RPL 2011), sate mai izolate fata de corpul principal al comunei si fata de intravilanul comun al Iasului si al localitatilor din arealul urban morfologic, sunt stagnante. Noua configuratie a tronsonului A8, în loc sa se caleze pe spatiile din extravilan (si fara probleme de sit Natura 2000) dintre Horlesti si Tautesti, pe de o parte, si Breazu si Rediu, pe de alta parte, taie efectiv intravilanul localitatii Breazu în doua parti aproximativ egale, prin zona sa nordica - cea mai dinamica din perspectiva evolutiilor imobiliare recente. Conform Google Earth (situatia din martie 2020), peste 400 de locuinte (majoritatea individuale) vor fi situate la nord de configuratia propusa a centurii nordice în regim de autostrada, fiind astfel separate de corpul principal comun al localitatilor Breazu si Rediu. Axul santierului în acest areal va avea aproximativ 200 de metri, conform spuselor Primarului comunei Rediu fiind necesara exproprierea a nu mai putin de 100 de case (Apix.ro). Având în vedere ca într-o vecinatate de 500 de metri fata de viitorul santier al autostrazii mai exista înca aproximativ 200 de locuinte situate la sud de aceasta configuratie, estimam ca nu mai putin de 20- dintre locuitorii actuali ai comunei vor fi afectati într-o maniera directa si indirecta de catre santierul si de catre functionarea ulterioara a acestui element de infrastructura. Cautând motivul principal al acestei noi configuratii În mai multe scrieri din media (inclusiv cea online) am gasit ca motiv principal al glisarii catre sud a planului viitoarei autostrazi faptul ca autoritatile iesene ar fi dorit o apropiere a viitoarei autostrazi de oras. Cel putin pentru comuna Rediu, gasesc fara noima acest motiv, mai ales ca nu este prevazut nici un nod autorutier între limitele acesteia. Va fi vorba doar de o simpla traversare a comunei, nodurile fiind stabilite în partea estica a Letcaniului si la sud de intersectia din Vânatori, comuna Popricani. În ceea ce priveste mutarea celui de-al doilea nod mai la sud (pozitionarea initiala era undeva la nord de Vulturi), consider ca e o interventie binevenita, din aceasta intersectie putând fi realizata jonctiunea si cu drumul national catre Stefanesti. Încheiere Mentionam ca exista alternative la aceasta configuratie propusa. Mutarea centurii în regim de autostrada pe la nord de padurea Mârzesti e o interventie relativ facila, având în vedere ca în zona nu exista proiectat nici un nod de autostrada. Faptul ca la nord de padurea Mârzesti exista riscul unor alunecari de teren e real, dar nu schimba radical datele problemei. Geologia zonei de la sud de aceasta padure nu are cum sa fie profund diferita, iar santierul ar putea activa alunecari si în aceasta zona. Într-un punct de vedere al Primariei Rediu se arata ca principala problema cu care se va confrunta proiectul autostrazii pe acest sector ar fi expropierile, ce vor constitui un blocaj în derularea contractului de edificare a autostrazii. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
