Colegiul Medicilor din România a publicat datele a ceea ce numesc ei cel mai mare studiu, realizat pe cel mai mare esantion de medici, din ultimii ani din tara, pe subiectul burnout, intentia de migrare externa si frica de malpraxis. Conform datelor prezentate public de dr. Daniel Coriu, presedintele CMR România, rezultatele nu sunt încurajatoare: 36- dintre cei 8.121 de medici care au raspuns în chestionar sunt supusi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout. Apoi, sase din zece medici cu vârsta mai mica de 35 de ani au raspuns pozitiv la întrebarea daca doresc sa emigreze si sa lucreze în afara României: 40,3- au spus ca probabil doresc asta, în timp ce 17,2- au spus ca sigur vor face asta. Iasul si regiunea de Nord-Est a tarii se afla în topul national la acest raspuns, cu un procent total, indiferent de vârsta, de 28,2- dintre medici care si-ar dori sa plece din tara. Pe primul loc este regiunea Bucuresti-Ilfov, cu 30,4-. „Invitatia de participare la studiu a fost trimisa de Colegiul Medicilor din România catre întreaga populatie de medici din tara noastra. Chestionarul a fost administrat online, la nivel national, în prima parte a anului 2023. Esantionul de respondenti – 8.121 de medici – a fost ponderat pentru a reflecta structura populatiei de medici în functie de gen, categorii de vârsta, regiunea geografica si tipuri de specialitati medicale”, a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare. COVID-ul a schimbat felul cum reactioneaza pacientii la sistemul medical Dr. Bogdan Iliescu, neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi, spune ca a completat la rândul sau acest chestionar si apreciaza faptul ca, în ultimii ani, stresul si aglomerarea au fost foarte mari pe anumite segmente din sistemul medical. În special în cazul pandemiei COVID, zona de ambulanta, de primire a urgentelor si de terapie intensiva sunt cele mai afectate, în opinia sa. „Sunt specialitati unde aglomerarea a fost imensa în cazul COVID-ului. La noi, în perioada COVID, o buna bucata de timp nu am avut voie sa internam si sa facem nimic, programul era complet aiuristic. Am fost departe de burnout, mai degraba am dat în extrema cealalta, dadeam impresia ca ne deprofesionalizam. Dar am remarcat schimbari în acest an fata de 2019 si ele sunt foarte mari, inclusiv în comportamentul bolnavilor. S-a schimbat adresabilitatea si cred ca pacientii au învatat sa vina mai repede la spital când se simt rau si accepta mai repede procedurile medicale care le pot face bine”, a declarat dr. Bogdan Iliescu. Medicul spune ca a remarcat la multi dintre pacientii cu care a interactionat ca acestia au învatat sa nu vina la spital chiar pentru orice, iar atunci când se simt cu adevarat rau sa nu mai temporizeze foarte mult momentul sosirii la unitatea medicala. Stresul în pandemie a fost, la specializarea si unitatea sa medicala, mai mult dat de rutina impusa: schimbarea în echipamentele de protectie de maxima securitate, chiar si la vizitele simple la pacienti. „Este o suprasolicitare în UPU, dar ne-am angajat de la început pentru asta” Prof.dr. Diana Cimpoesu, medic-sef UPU-SMURD Iasi, a declarat pentru „Ziarul de Iasi” ca lupta împotriva burnoutului este continua la Unitatea de Primire a Urgentelor de la Spitalul „Sf. Spiridon”. Dar este un fenomen care este tinut sub control si împotriva caruia medicii si personalul medical depun eforturi în mod continuu. „Ceea ce simtim noi, în UPU, este evident ca este suprasolicitare, dar ne-am angajat din start într-o specialitate în care stiam ca aceasta exista. Este si un element foarte frumos, pentru care nu doar eu, ci si multi colegi de-ai mei iubesc specialitatea asta, si anume diversitatea mare de cazuri si de provocari medicale si intelectuale pe care le ai. Este absolut fantastic, îmi place si nu as face niciodata altceva. Asta resimt si multi dintre colegii mei”, a declarat prof.dr. Diana Cimpoesu. Medicul a explicat ca momentele de suprasolicitare au fost foarte mari, în special în vârfurile pandemiei COVID-19, când pacientii erau tratati în UPU la fel ca în ATI, cu terapii complexe si un stres suplimentar pe personal. În ultima perioada, însa, medicul explica faptul ca au fost angajari de personal auxiliar si au fost formati mai multi medici tineri, astfel încât povara sistemului de urgente sa fie cât mai bine distribuita si sa nu fie nicio persoana pe umerii careia sa cada mai mult decât poate duce. „Felul nostru de a lucra, atât în prespital, cât si pe elicopterul SMURD sau pe masini, este tot un element de a evita burnoutul. Eu îi rotesc pe toti medicii mei, sa faca si urgente minore, fiindca daca ar face doar urgentele majore în permanenta atunci ar fi sigur cazuri de burnout. Sa stiti ca noi avem poarta deschisa pentru oricine, iar multi oameni ajung la noi pentru ca nu stiu încotro sa o apuce. Noi îi primim si o sa îi primim întotdeauna. O colica renala, plagi taiate fara sângerare majora, sunt urgente minore care ajung peste tot în lume la UPU: nu poti trata doar cazuri grave cu oameni în coma care nu-ti pot vorbi. Iar aceste cazuri simple, care se rezolva si merg bine, te fac fericit, îti dau o satisfactie profesionala importanta si fac parte din meseria noastra”, a completat prof.dr. Diana Cimpoesu. Specialistul a mai precizat ca si-ar dori ca sa poata face mai des discutii de tip „debriefing” dupa urgentele majore, cazurile grave, în care tot personalul implicat – de la rezidenti, la medici sau asistenti – sa poata vorbi, sa spuna ce are pe suflet, sa înteleaga ce s-a întâmplat, daca s-a gresit sau nu, ce se putea face mai bine. „Este important sa discutam despre asta la modul corect, pe patologie, ne ajuta mult sa nu plecam acasa cu o piatra pe inima si sa fii nefericit. Sa spuna fiecare ce simte, ce întrebari are, sa întrebe daca ar fi putut sau nu sa faca ceva mai mult sau mai bine. Eu îi tot îndemn pe rezidenti sa vorbeasca la IML, avem o colaborare foarte buna cu ei, si sa întrebe ce a avut pacientul X, atunci când a murit cineva. Adesea aflam ce leziuni au fost, cum s-au manifestat, e important sa stii si pentru tine, si pentru familie, ca oricât te-ai mai fi zbatut, cu unele leziuni nu poti face nimic”, a completat prof.dr. Diana Cimpoesu. De ce pleaca medicii? „Nu banii sunt problema” În ceea ce priveste dorinta medicilor de sub 35 de ani de a pleca din tara, dr. Bogdan Iliescu spune ca a observat acest lucru, este un sentiment pe care îl are continuu, înca de când au fost cresterile salariale mari pentru medici, care au fost menite fix cu acest scop, de a opri plecarile. „Sa stiti ca, una peste alta, studiul facut reflecta foarte corect sistemul, este o oglinda buna. Nu s-a schimbat mult, în ciuda cresterilor salariale: nu banii erau problema, ci respectul, posibilitatile de promovare, sunt alte lucruri care lipsesc sau sunt din ce în ce mai rele. Atunci bineînteles ca pleaca, e si firesc, la vârsta lor e foarte usor, nu lasa mult în urma. E adevarat însa si ca multi se întorc, dar de plecat, se pleaca”, a completat prof.dr. Bogdan Iliescu. Conform CMR, cele mai vulnerabile specialitati sunt din grupele ATI si Medicina de Urgenta (39,2-), Oncologie (39-) si Chirurgie generala (35,2-), în timp ce procentele cele mai mici s-au înregistrat în cazul grupelor Medicina de Familie (16,4-) si Sanatate publica (17,8-).
