Cea mai bătrână persoană din lume, studiată, pentru a descoperi secretul unei vieţi îndelungate

Cercetatorii o studiaza pe cea mai batrâna persoana din lume pentru a încerca sa descopere secretul unei vieti îndelungate, dupa ce au fost nedumeriti de starea de sanatate deosebita a „superbunicii” de 116 ani. Maria Branyas este cea mai batrâna persoana din lume, la 116 ani, si a acceptat sa-i ajute pe oamenii de stiinta spanioli sa-i afle secretul longevitatii. Femeia s-a nascut în San Fransisco în 1907, dar s-a întors în Spania când avea opt ani si s-a stabilit în Catalonia. Cunoscuta de cei care o urmaresc pe o platforma X drept „super buni catalana“, a trait de atunci în regiune si a locuit în acelasi azil, Residència Santa María del Tura, în ultimii 22 de ani, potrivit Guinness World Records, scrie The Independent. Acum, detinatoarea recordului mondial a fost de acord sa se supuna unor teste stiintifice – care, spera cercetatorii, le vor permite sa înteleaga mai bine anumite boli asociate cu vârsta înaintata, cum ar fi bolile neurodegenerative sau cardiovasculare. În ciuda vârstei sale, femeia nu are alte complicatii de sanatate în afara de probleme de auz si mobilitate si are înca o memorie excelenta. „Are o minte complet lucida”, a declarat cercetatorul Manel Esteller pentru o televiziune spaniola. Aparent, femeia îsi aminteste cu o claritate impresionanta episoade de când avea doar patru ani si nu prezinta nicio boala cardiovasculara, comuna la persoanele în vârsta. Esteller, un renumit om de stiinta spaniol care se concentreaza asupra geneticii si a modului în care se aplica la conditiile de sanatate, a dat recent peste femeia de 116 ani si a devenit curios cum ar putea afecta constitutia sa genetica îmbatrânirea. Cercetatorul crede ca trebuie sa existe mai mult decât se vede la prima vedere în ceea ce priveste longevitatea sa. Remarcabila femeie nu a avut o viata usoara; ea a supravietuit unui cutremur în timp ce se afla în Statele Unite, unui incendiu de proportii, ambelor razboaie mondiale, Razboiului Civil Spaniol, pandemiei de gripa spaniola si, mai recent, a supravietuit Covid-19 în 2020. Femeia si-a pierdut tatal când era foarte mica, în timp ce familia se afla pe un vapor din SUA în Spania; acesta a murit de tuberculoza pulmonara, relateaza Guinness World Record. Pe lânga faptul ca si-a pierdut tatal, ea a suferit o pierdere permanenta a auzului la o ureche în timp ce se afla la bordul navei, dupa ce a cazut în timp ce se juca cu fratii ei. În ciuda diverselor pandemii, razboaie si pierderi familiale pe care le-a îndurat, longevitatea ei i-a facut pe oamenii de stiinta sa se întrebe care ar putea fi secretul ei. Cunoastem vârsta cronologica a Mariei, 116 ani, dar trebuie sa-i determinam vârsta biologica”, a declarat Esteller, care considera ca „este mult mai tânara” din punct de vedere fizic. Omul de stiinta a prelevat de la aceasta probe biologice de saliva, sânge si urina despre care se crede ca sunt cele mai „longevive” mostre biologice si au o mare valoare stiintifica, a declarat Josep Carreras, seful unui institut de cercetare a leucemiei. Mostrele vor fi comparate cu cele ale fiicei mijlocii a femeii de 116 ani, care are 79 de ani. Femeia a fost întrebata deseori care este secretul vietii sale îndelungate si îsi foloseste contul sau X pentru a posta sfaturile sale pentru ceilalti. Ea a atribuit longevitatea sa „ordinii, linistii, bunei legaturi cu familia si prietenii, contactului cu natura, stabilitatii emotionale, fara griji, fara regrete, multa pozitivitate si faptului ca sta departe de persoanele toxice”. Cu toate acestea, ea atribuie, de asemenea, si o mare parte „norocului” genetic. „Este clar ca exista o componenta genetica, deoarece exista mai multi membri ai familiei ei care au peste 90 de ani”, spun cercetatorii. Probele biologice rare vor evalua genele femeii si se spera ca va avansa cercetarea medicamentelor care ar putea ajuta în cazul bolilor asociate cu vârsta si cancer. În ceea ce o priveste pe cea mai vârstnica persoana din lume, ea a declarat pe contul sau X ca este „foarte fericita ca poate fi utila pentru cercetare si progres”.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi