Cu exceptia Medicinei, toti ceilalti absolventi pot lucra în domenii în care conteaza mai degraba competentele pe care le detin, modul în care îsi valorifica aptitudinile. Un absolvent de studii superioare cu competente digitale medii si cunoasterea macar a unei limbi de circulatie internationale, având disponibilitatea de a învata la locul de munca, nu ramâne în afara pietei muncii. Într-una din drumetiile mele în masivul Ceahlau, pe traseul Jgheabul cu Hotar spre Vf. Toaca, hotarasc sa fac o pauza pentru un baton energizant si oleaca de apa la Stânca Dochiei. Aici întâlnesc un tânar cu aliura sportiva, politicos, cu care schimb câteva vorbe si ma întovarasesc pentru restul traseului. Aflu ca e manager la o companie de IT în Iasi. Din una-n alta, discutia noastra ajunge la chestiuni ce tin de societate si politica. Constat cu placere ca tovarasul de traseu are un vocabular bogat, nuantat, utilizeaza termeni specifici stiintelor sociale, cu mult peste media studentilor de la facultatea unde tin ore în calitate de lector asociat. Ridic nivelul discutiei, apelând la autori si carti din zona mea de competenta. IT-istul montaniard îmi spune ca i-a citit si el pe autorii despre care tocmai pomenisem. O fi pasionat de politologie, îmi spun în sinea mea. Oarecum contrariat, îl întreb cum se face ca un manager IT a citit atâtea lucrari din sfera gândirii politice. Îmi raspunde râzând ca a absolvit stiintele politice la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj. Pâna sa ajungem la Cabana Dochia aflu de la el ca, dupa absolvirea Facultatii de Stiinte Politice de la UBB, unde a facut statistica si SPSS „la greu”, a urmat un master în managementul proiectelor la o universitate din Olanda, dupa care s-a întors în tara si s-a angajat într-o companie de IT din Bucuresti. Pe scurt, le are cu calculatorul, fiind totodata pasionat de politica. Prietenul meu, profesor universitar, ma suna sa-mi dea vestea cea mare: în sfârsit, pune punct carierei de holtei, se însoara, face nunta cu toate cele. La petrecere ma asaza împreuna cu sotia mea lânga un cuplu de oameni draguti si volubili. Intram în vorba numaidecât. Discutam despre familie, copii, scoala, profesii. Aflam ca fetita lor a terminat facultatea de Istorie în Marea Britanie si acum lucreaza la o companie de Branding & Communication, unde face productie video si dezvoltare web. Îi întreb pe simpaticii comeseni despre parcursul profesional al fetei lor de la Istorie la... web development. În sinteza, aflam ca învatamântul britanic se centreaza pe formarea de competente de specialitate (tehnice) si pe competente transversale (gândire critica, creativitate, negociere, lucrul în echipa) pentru a facilita integrarea cât mai rapida a absolventilor pe piata muncii. În lumea globalizata în care traim, companiile cauta mai degraba sa angajeze competente, decât anumite profesii. În selectia, recrutarea si angajarea tinerilor conteaza mai putin specializarea de baza (istorie, sociologie, economie, biologie, fizica, matematica...), si mai mult competentele digitale, cunoasterea limbilor de circulatie internationala, gândirea critica, disponibilitatea de a învata, organizarea si disciplina la locul de munca. Sa nu va mirati, insista comesenii nostri, daca o sa auziti de doctori în chimie care lucreaza în companii de Human Resources, de sociologi specializati în Big Data, Artificial Intelligence, machine learning si asa mai departe. De câtiva ani, sustin cursul si seminariile de la disciplina Calitatea Vietii la specializarea Sociologie, anul III. Când ajung la cursul despre „calitatea ocuparii si dezvoltarea durabila”, studentii ma întreaba despre perspectivele profesiei de sociolog, despre sansele lor de a ocupa job-uri bine platite de piata muncii. Uneori, ma trezesc si cu întrebari de genul „la ce o sa ne foloseasca facultatea aceasta”? Pentru încurajare, le spun studentilor ca somajul afecteaza cel mai mult persoanele cu nivel scazut de pregatire profesionala si ca circa 90- dintre persoanele cu studii superioare au un loc de munca în România. Este drept ca nu toti absolventii de studii superioare lucreaza strict în domeniul în care s-au pregatit, uneori nici macar în domenii conexe, alteori în locuri de munca ce necesita doar pregatire „medie”. Cu exceptia Medicinei, toti ceilalti absolventi pot lucra în domenii în care conteaza mai degraba competentele pe care le detin, modul în care îsi valorifica aptitudinile. Un absolvent de studii superioare cu competente digitale medii si cunoasterea macar a unei limbi de circulatie internationale, având disponibilitatea de a învata la locul de munca, nu ramâne în afara pietei muncii. Cele mai bune salarii sunt în serviciile de tehnologia informatiei si comunicatii, în industrie si în constructii. În momentul de fata, profesiile tehnice au o cautare mai mare pe piata muncii, cerere explicabila de cresterea investitiilor straine directe si a proiectelor de dezvoltare a infrastructurilor publice si private, mai ales dupa aderarea României la Uniunea Europeana. În judetul Iasi, sectorul IT&C are circa 15000 de salariati dintr-un total de 189000 de salariati. Din cercetarile privind dinamica pietei muncii aflam ca cererea de informaticieni si ingineri de automatica si calculatoare depaseste oferta facultatilor de profil. Pe piata exista si oferte de formare profesionala în IT de la furnizori privati care promit rezultate chiar si pentru cursantii fara cunostinte avansate de matematica. În acest context se vorbeste despre implementarea unor programe de studii universitare de scurta durata (2 ani) în anumite domenii ingineresti. Tinând cont de structura cererii de forta de munca, formarea competentelor digitale nu trebuie neglijate nici de studentii de la „umanioare” sau de absolventii de stiinte socioumane. Pasiunea pentru istorie, filosofie, sociologie, politologie nu este incompatibila cu tehnologia digitala. Dimpotriva, cunostintele privind gândirea rationala, pozitiva, cognitia, metodele cantitative/ statistice de analiza a datelor, instrumentele digitale de procesare audio-video, proiectarea si dezvoltarea web, stapânirea unor programe ca Excel, SPSS, STATA, Eviews, cunostintele introductive în Python sau R pot deschide cariere aducatoare de satistactii profesionale si financiare nebanuite, indiferent de domeniul în care ai absolvit facultatea. Subocuparea în munca sau somajul afecteaza cel mai mult persoanele cu nivel scazut de educatie si/ sau experienta profesionala. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, în anul 2021, somajul a afectat în masura mai mare absolventii învatamântului scazut si mediu, pentru care rata somajului a fost de 13,6-, respectiv 5,1-. Rata somajului a fost de doar 2,1- în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata de ocupare a persoanelor în vârsta de munca (15-64 ani) cu nivel superior de educatie a fost de 88,4-. Pe sexe, rata de ocupare a barbatilor cu studii superioare o depasea cu +3,8 puncte procentuale pe cea a femeilor cu acelasi nivel de educatie, iar pe medii, s-au înregistrat +4,1 puncte procentuale în favoarea persoanelor din mediul urban, fata de mediul rural. Dintre persoanele de 15-64 ani cu nivel mediu de educatie erau ocupate 64,3-. În ceea ce priveste persoanele de 15-64 ani cu nivel scazut de educatie, doar 34,7- erau ocupate. Una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta tinerii în România este parasirea timpurie a scolii, definita ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a si care au abandonat scoala în acel moment, nu au mai urmat nicio alta forma de scolarizare sau formare profesionala. Datele INS arata ca rata de parasire timpurie a sistemului educational de catre tinerii în vârsta de 18-24 ani a fost în anul 2021 de 15,3-. Sa retinem si faptul ca, pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (în somaj de sase luni si peste) a fost de 11-. Aici sunt viitoarele probleme sociale ale tarii noastre: somajul de lunga durata, munca precara, migratia externa, pungile cronice de saracie. Abandonul scolar, inclusiv cel universitar, este cea mai proasta idee pentru un tânar. În loc sa ne întrebam ce putem face cu facultatea, propun sa vedem ce cunostinte, competente si aptitudini formam în timpul scolii pentru a obtine locurile de munca dorite, cerute pe piata munci, remunerate decent. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
