Curtea Constitutionala a respins ca neîntemeiata sesizarea formulata de catre USR si partidul Forta Dreptei la legea care aproba ordonanta de urgenta a Guvernului 73/2023 privind unele masuri bugetare si care prevede ca, în anul 2023, începând cu data intrarii în vigoare a acestei OUG, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pot fi alocate, pe baza de hotarâri ale Guvernului, sume pentru finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ordonatorilor principali de credite. „În esenta, Curtea a retinut ca nu sunt încalcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât justificarea urgentei reglementarii a fost facuta în preambulul ordonantei de urgenta criticate, iar Guvernul este cel care conduce politica fiscal-bugetara în mod prudent pentru a gestiona resursele si obligatiile bugetare, precum si riscurile fiscale de o maniera care sa asigure sustenabilitatea pozitiei fiscale pe termen mediu si lung, precum si predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul mentinerii stabilitatii macroeconomice. Aprecierea oportunitatii adoptarii unei ordonante de urgenta, sub aspectul deciziei legiferarii, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar pe calea controlului parlamentar. Asadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere, forul legislativ având competenta de a cenzura ordonanta de urgenta a Guvernului, atât sub aspectul legalitatii, cât si al oportunitatii”, arata comunicatul de presa al CCR. „Nu sunt încalcate” Totodata, Curtea a retinut ca „nu sunt încalcate nici dispozitiile art. 135 si ale art. 137 din Legea fundamentala, întrucât legiuitorul a instituit doua tipuri diferite de finantari aflate la dispozitia Guvernului, cu destinatii diferite. Astfel, Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute în timpul exercitiului bugetar sart. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publicet, în vreme ce Fondul de interventie la dispozitia Guvernului este cel care se repartizeaza pentru finantarea unor actiuni urgente în vederea înlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate sart. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002t”, mai indica sursa citata. Nici Constitutia si nici jurisprudenta instantei de contencios constitutional nu impun Guvernului sa aleaga între accesarea sumelor aflate în Fondul de rezerva bugetara si rectificarea bugetara, esential fiind ca masura sa fie adoptata de Guvern prin proiecte de lege sau prin acte normative cu putere de lege, supuse ulterior analizei Parlamentului, care se va pronunta în sensul aprobarii sau respingerii initiativei legislative ori a ordonantei, dupa caz, controlând, astfel, actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunitatii intentiei/actului de legiferare, mai argumenteaza CCR. „Alegerea uneia sau alteia dintre cele doua surse de finantare aflate la dispozitia Guvernului este o problema exclusiv de oportunitate politica, ce priveste, în esenta, relatiile dintre Parlament si Guvern”, conchide sursa mentionata. Pe 21 noiembrie 2023, USR si Forta Dreptei au formulat aceasta sesizare la Curtea Constitutionala. Actul normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unor masuri bugetare, prin instituirea unor derogari de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, în sensul în care, în anul 2023, începând cu data intrarii în vigoare a ordonantei de urgenta, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pot fi alocate, pe baza de hotarâri ale Guvernului, sume pentru finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ordonatorilor principali de credite. S-au alocat discretionar miliarde de lei De asemenea, legea în cauza instituie derogari de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) si c) si art.26 alin. (4) si (5) din Legea nr. 69/2010, respectiv de la art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (5) si Anexa nr. 1 din Legea nr. 360/2022, în sensul în care, cu fondurile suplimentate în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat la titlul „Cheltuieli de personal” este majorat plafonul nominal al cheltuielilor de personal al bugetului de stat, precum si plafonul nominal si cel exprimat ca procent în Produsul Intern Brut al bugetului general consolidat. Parlamentarii USR si Forta Dreptei au sesizat, marti, acest act normativ. Cele doua partide sustin ca prin aceasta lege „majoritatea PSD-PNL din Parlament i-a dat voie premierului Marcel Ciolacu sa aloce discretionar, cu încalcarea legilor României, tot mai multe miliarde din Fondul de Rezerva al Guvernului, fond care ar trebui sa fie destinat doar cheltuielilor urgente sau neprevazute”. Liderul USR, Catalin Drula îl acuza pe Marcel Ciolacu ca „si-a creat un buget paralel, din care împarte bani când si cui vrea el”. „Marcel Ciolacu îsi permite, cu aprobarea tacita a presedintelui-turist de lux, ceea ce nu si-a permis niciun alt premier în istoria recenta a României: si-a creat un buget paralel, din care împarte bani când si cui vrea el. Nu a facut rectificare bugetara, ca sa nu se vada dimensiunile dezastrului pe care l-a creat în finantele statului, dar, în schimb, da bani în fiecare saptamâna ba pentru niste salarii si pensii speciale pe la diverse ministere, ba pentru servicii, ba chiar si presedintelui mereu absent. Fata de cât au preconizat la începutul anului, au cheltuit din Fondul de Rezerva de peste 15 ori mai mult, depasind 10 miliarde de lei. Ciolacu trebuie sa raspunda pentru asta, nu poate ocoli Parlamentul si Constitutia dupa bunul plac”, a explicat Catalin Drula, potrivit unui comunicat de presa al USR. Absenta unor criterii clare El mai spune ca „sesizarea depusa de USR si Forta Dreptei vizeaza legea de aprobare a OUG 73/2023, prin care deputatii PSD-PNL, sustinuti de cei ai UDMR si ai minoritatilor nationale, i-au dat voie lui Marcel Ciolacu, cu derogare de la legile în vigoare, sa foloseasca în 2023 banii din Fondul de rezerva bugetara pentru finantarea de cheltuieli curente si de capital”. „Folosirea rezervei bugetare pentru alte cheltuieli decât cele urgente sau neprevazute creeaza premisele unor posibile abuzuri si utilizari nejustificate ale fondurilor publice. Absenta unor criterii clare si a restrictiilor poate duce la decizii subiective si la cheltuieli care nu sunt în beneficiul public. Totodata, utilizarea rezervei bugetare în mod nerezonabil afecteaza transparenta decizionala si responsabilitatea guvernamentala si poate chiar submina încrederea în guvern, în conditiile în care cetatenii si alte parti interesate întâmpina dificultati în a evalua cum sunt utilizate fondurile publice. Nu în ultimul rând, daca rezerva bugetara este utilizata în mod nerezonabil pentru cheltuieli planificate, capacitatea guvernului de a raspunde la situatii neprevazute sau de urgenta poate fi afectata”, precizeaza sursa citata. 58 de hotarâri de Guvern Reprezentantii USR mai spun ca „de la începutul anului pâna acum, prin 58 de hotarâri de Guvern, Ciolacu si Ciuca au scos din Fondul de rezerva nu mai putin de 10,8 miliarde de lei. Initial, Fondul avea prevazute doar 680 de milioane de lei”. La rândul lor, parlamentarii din Forta Dreptei precizeaza ca „practic, prin modificarile legislative operate de OUG 73/2023 a fost introdus un tertip prin care Guvernul ocoleste necesitatea adoptarii rectificarii bugetare”. „Acest lucru întrucât permite Guvernului utilizarea sumelor din Fondul de rezerva bugetara pentru cheltuieli care devin scadente si sunt previzibile, si care ar fi trebuit sa fie sustinute prin intermediul rectificarii bugetare si prin actualizarea liniilor bugetare în acord cu necesitatile concrete de finantare”, subliniaza Forta Dreptei. Ce spune Opozitia Potrivit Opozitiei, în schimb Guvernul PSD-PNL a deturnat scopul pentru care a fost constituit Fondul de rezerva, respectiv pentru cheltuieli determinate de situatii neprevazute sau urgente, cum ar fi dezastrele naturale, accidente sau alte cazuri care reclama o interventie iminenta, inclusiv prin mijloace financiare. „În conditiile actuale, utilizarea nerezonabila a rezervei bugetare poate avea consecinte negative pe termen lung, inclusiv deteriorarea ratingului de credit al tarii si cresterea costurilor de împrumut. Totodata, instituirea unei astfel de practici în privinta cheltuirii fondurilor publice, utilizând criterii netransparente si suspicionate a fi operate pe considerente de natura politica, arata un mod abuziv si discretionar de gestionare a bugetului de stat, adica a fondurilor provenite din taxele si impozitele pentru care fiecare cetatean este îndreptatit sa cunoasca modul în care sunt cheltuiti banii cu care a contribuit la bugetul public”, arata comunicatul de presa al partidului Forta Dreptei. SURSA FOTO: stiripesurse.ro
