Un nou studiu arata impactul asupra rezultatelor copiilor la teste în adolescenta si cât timp, daca au fost alaptati când au fost sugari, scrie CNN. Studiul, publicat luni în jurnalul Archives of Disease in Childhood, a urmarit aproximativ 5.000 de copii britanici de la începutul anilor 2000 pâna la ultimul an de liceu, potrivit autorului principal al studiului, dr. Reneé Pereyra-Elías, doctorand si cercetator în Unitatea Nationala de Epidemiologie Perinatala de la Universitatea din Oxford. Copiii au fost împartiti în grupuri în functie de cât timp au fost alaptati: deloc, câteva luni sau timp de un an sau mai mult, potrivit studiului. Cercetatorii au comparat apoi rezultatele copiilor la testul General Certificate of Secondary Education din Marea Britanie în ultimii ani de scoala secundara. Ceea ce a descoperit echipa de studiu a fost ca a existat o îmbunatatire modesta a rezultatelor la test asociate cu alaptarea mai mult timp, a spus Pereyra-Elías. În comparatie cu cei care nu au beneficiat niciodata de lapte matern, copiii care au fost alaptati timp de cel putin 12 luni au avut o sansa cu 39- mai mare de a obtine o promovare mare atât la examenele de matematica, cât si la examenele de engleza GCSE si au avut cu 25- mai putine sanse sa pice examenul de engleza. "Dar asta nu înseamna ca fiecare familie trebuie sa-si alapteze copilul", a spus Pereyra-Elías. "Nu este posibil ca fiecare familie sa alapteze, iar cele care nu alapteaza nu ar trebui sa fie rusinate sau sa se simta vinovate ca si-ar putea pune copiii într-un dezavantaj", a spus cercetatorul. Analiza este precisa mai ales datorita dimensiunii esantionului sau, a spus dr. Kevin McConway, profesor emerit de statistica aplicata la Open University din Anglia. McConway nu a fost implicat în cercetare. „Desi rezultatele sunt cu siguranta interesante, trebuie sa tineti cont de limitarile care apar inevitabil în cercetare folosind date observationale din studiile majore”, a adaugat McConway. Legatura dintre alaptare si rezultatele testelor Faptul ca studiul a fost observational înseamna ca a urmarit comportamentul oamenilor, mai degraba decât sa atribuie aleatoriu comportamentul în cauza, a remarcat McConway. În consecinta, rezultatele arata doar o corelatie între alaptare si rezultatele testelor - nu cauzalitatea. „Nu este posibil sa fii sigur despre ce cauzeaza ce”, a spus el. În Marea Britanie, mamele care au o pozitie socio-economica mai înalta au sanse mai mari sa-si alapteze copiii, iar copiii lor au mai multe sanse sa se descurce bine la scoala, a spus McConway. „Asta nu înseamna ca alaptarea este cea care îi face pe copii sa se descurce bine la scoala - evident ca ar putea fi un alt aspect al faptului ca familia lor este relativ buna”, a adaugat el. S-ar putea ca ceva legat de alaptare sa determine copiii sa aiba mai multe sanse sa se descurce bine la examene, dar s-ar putea, de asemenea, ca un alt factor independent sa influenteze atât sansele ca el sa fie alaptat, cât si sansele sa se descurce bine la teste, a spus McConway. Cercetatorii au încercat sa controleze multi factori care le-ar putea influenta rezultatele, cum ar fi capacitatea cognitiva a mamei, dar nu au putut explica totul într-un studiu observational, a spus Pereyra-Elías. „Pot exista niste factori de confuzie”, a spus el. „Am facut tot ce am putut". Beneficiile alaptarii Studiul a aratat rezultatele testelor ca unele dintre numeroasele beneficii posibile ale alaptarii, a spus dr. Andrew Whitelaw, profesor emerit de medicina neonatala la Universitatea Bristol din Anglia. Whitelaw nu a fost implicat în cercetare. Diferenta pe care a aratat-o acest studiu a fost modesta, a adaugat Pereyra-Elías, ceea ce înseamna ca nu face o diferenta suficient de mare în ceea ce priveste rezultatele testelor astfel încât sa-i îngrijoreze pe parinti, a spus Pereyra-Elías. Concluzia este ca familiile în general ar trebui încurajate sa alapteze din cauza multiplelor beneficii posibile, dar ca s-ar putea sa nu fie cel mai bun pentru fiecare familie în parte, a spus el. Si mai multe studii trebuie facute pentru a confirma concluziile - în special cele care tin cont de variabilele dintre familii, a spus Pereyra-Elías. „Chiar daca aceste întrebari exista de aproape un secol, înca nu avem un raspuns definitiv”, a spus el.
