Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a convocat, pentru miercuri, 28 februarie, congresul „deputatilor de toate nivelurile”, pentru a discuta despre consecintele introducerii taxelor vamale pentru companiile din regiunea transnistreana, care ar „înrautati” situatia socio-economica a locuitorilor din stânga Nistrului. Opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba este de parere ca liderul de facto al regiunii a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul a spus ca Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federatia Rusa, mai ales în conditiile în care a doua zi Vladimir Putin are discursul anual în Consiliul Federatiei. Declaratia a stârnit îngrijorare si o serie de reactii, inclusiv din partea Ucrainei, care este direct interesata ca vecin al Transnistriei si dar si ca parte a formulei 5+2 de negociere a unei reglementari a conflictului transnistrean. Expertii în securitate, politicieni si ambasadori spun ca acest scenariu este putin probabil si reprezinta doar o noua provocare la adresa Chisinaului. Într-o postare pe o retea sociala, asa-numitul opozant al regimului separatist din stânga Nistrului, Ghenadie Ciorba, a scris: "În 29 februarie, presedintele rus Putin se va adresa Consiliului Federatiei (camera superioara a parlamentului rus - n.r.). Cel mai probabil, în baza analizei situatiei, a fost emis un ordin de la Moscova pentru organizarea acestui congres (din Transnistria - n.r.), la care ar trebui exprimata cererea catre Rusia a cetatenilor care locuiesc pe malul stâng al Nistrului de a accepta Transnistria în Federatia Rusa. În 29 februarie Putin va anunta acest lucru în apelul sau, iar Consiliul Federatiei, în mod urgent, va decide sa satisfaca cererea". Într-o prima reactie, Chisinaul a declarat ca urmareste „cu atentie” situatia din regiunea transnistreana si a adaugat ca deocamdata „nu exista temei” care sa indice ca situatia din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Totodata, Chisinaul a spus ca „spera” ca „Tiraspolul îsi da seama de consecintele pe care si le asuma în cazul unor masuri pripite”. La 16 februarie, la Tiraspol, în cadrul unei runde de negocieri în format 1+1 (Chisinau - Tiraspol), vicepremierul pentru reintegrare din guvernul de la Chisinau, Oleg Serebrian, i-a reiterat reprezentantului regimului separatist de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, ca solutionarea conflictului transnistrean este posibila doar pe cale pasnica, în interesul Republicii Moldova. Ce spun oficialii din Ucraina? Serviciul de spionaj ucrainean condus de Kirilo Budanov, Directia principala de informatii a Ministerului ucrainean al Apararii (GUR), a transmis joi ca în evaluarea sa, Transnistria nu va cere sa fie inclusa în componenta Rusiei la congresul deputatilor locali din 28 februarie. Purtatorul de cuvânt al GUR, Andrii Iusov, a declarat joi pentru Ukrainska Pravda ca „aceasta informatie nu a fost confirmata înca”. Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Sevcenko, a intevenit si el în dezbaterea care s-a iscat dupa declaratiile lui Ghenadie Ciorba.„Eu nu cred ca, în prezent, când situatia în razboi e clara si întelegem ca rusii nu pot veni pâna în Transnistria, nimeni nu o sa le permita, eu nu cred ca în aceasta situatie ei vor proclama independenta sau vor cere lui Putin acceptarea în Federatia Rusa”, a subliniat ambasadorul la TVR Moldova. De asemenea, el a dat asigurari ca Ucraina va raspunde oricarei solicitari de ajutor pe care i-ar adresa-o Republica Moldova. „Presedintele Zelenski a declarat în mod public ca, în caz de necesitate, daca Guvernul de la Chisinau se va adresa în mod oficial dupa orice fel de asistenta sau ajutor catre Ucraina, demersul va fi luat în considerare si asistenta va fi acordata”, a precizat Marko Sevcenko. Diplomatul ucrainean a atras atentia ca una din actiunile pe care le-ar întreprinde cineva care vrea sa destabilizeze Republica Moldova ar fi sa-i deterioreze relatiile cu vecinii. „Daca cineva planifica o destabilizare sau ceva mai rau, la una din etapele realizarii acestei idei, trebuie limitate cheile de acces la ajutor si asistenta si sa fie deteriorate relatiile cu partenerii, ca cererea de asistenta facuta în mod oficial sa ramâna fara raspuns. În cazul nostru raspunsul va fi si va fi rapid”, a spus diplomatul ucrainean. Anterior, Ucraina a catalogat în acelasi mod - ca fiind tentative de învrajbire între vecini - informatii pe surse aparute în presa din R. Moldova potrivit carora diplomatii ucraineni de la Chisinau ar fi fost filati de serviciul de securitate al Republicii Moldova. Estimarile expertilor "Nu vedem indicii ca rusii ar vrea sa faca acel tronson prin regiunea Odesa catre Transnistria. Vedem mai degraba o campanie de de presiune asupra autoritatilor Republicii Moldova, de mobilizare a alegatorilor lui Putin din Transnistria, ca ucrainenii sa aloce mai multe forte pentru a pazi tronsonul de frontiera cu Transnistria, dar si pentru a crea haos, a determina autoritatile noastre sa ia anumite actiuni" - a comentat la TVR Moldova Andrei Curararu, expert în probleme de securitate. Presedintele Comunitatii WatchDog.MD, Valeriu Pasa, crede, de asemenea, ca scenariul alipirii Transnistriei la Federatia Rusa este putin probabil si, sustine el, informatiile care circula în legatura cu congresul „seamana mai mult cu o operatiune de dezinformare sau mai bine spus de influentare a opiniei publice”. „De ce credem noi ca este foarte putin probabil ca acest scenariu sa îndeplineasca? În primul rând, daca el ar urma sa devina realitate, nu ar fi promovat în ajun, ci ar fi fost un fel de surpriza. (...) Cred ca Putin nu este gata pentru recunoasterea sau cu atât mai mult acceptarea regiunii transnistrene în Federatia Rusa, pentru ca nu are controlul la frontiera acestei regiuni. Ceea ce nu este cazul, de exemplu, al regiunilor separatiste din Georgia. Atât timp cât armata rusa nu poate ajunge în acest teritoriu, este foarte putin probabil ca el sa-si asume riscul „acceptarii” a acestei regiuni în componenta Federatiei Ruse. Nu o sa o poata apara în caz de ceva. Si nu zic ca asta ar provoca neaparat un conflict militar. Dar gândirea strategica ruseasca astazi este dominata de termeni militari. Ei vad riscuri militare oriunde, respectiv aceasta regiune va ramâne cu statu-quo-ul existent, cel mai probabil”, sustine Valeriu Pasa într-o înregistrare video publicat pe platforma condusa de el. Alexandru Flenchea, fost viceprim-ministru pentru reintegrare, considera ca în spatele organizarii congresului se afla, de fapt, holdingului transnistrean Sheriff. „Ceea ce vreau sa spun este ca acesta va fi al doilea congres de când Sheriff a devenit singura forta politica din Transnistria. Acest lucru se întâmpla atunci când Sheriff se simte amenintat de conditiile de sera în care este obisnuit sa functioneze. Conditii care nu implica plata taxelor si a vamilor. Asa ar trebui privit viitorul congres. Tiraspolul s-a gândit îndelung si dureros cum sa reactioneze. În ceea ce priveste pârghiile de presiune, setul de instrumente este aproape epuizat. Ei nu pot schimba situatia, asa ca, evident, vor fi demersuri la congres. Este greu de spus înca cât de serioase vor fi acestea. Este clar ca vor exista unele confruntari la nivel de declaratii”, a comentat Flenchea marti, în cadrul unei emisiuni a portalului media Nokta, scrie zonadesecuritate.md Analistul politic Cristian Hrituc reaminteste ca „din când în când, în razboiul hibrid, apare subiectul Transnistria”, iar acum, apare cu ipoteza ca Rusia anexeaza Transnistria. „Sa mergem pe scenariul anexarii: ce înseamna asta. Transnistria ramâne izolata. Economic, energetic si militar. Rusia n-ar putea sa o ajute în niciun fel, atât timp cât nu ajunge cu trupele acolo. Cei 2000 de militari din trupele Gotr, cantonati în Transnistria, nu reprezinta o amenintare majora. Transnistria nu e condusa de liderii politici, ci de gruparea Sheriff, care îsi doreste bani, nu razboi. Cred ca e a treia sau a patra oara de când a început razboiul, când Transnistria ajunge un subiect importat în discutie si se prezinta un risc iminent. E doar o tracasare din razboiul hibrid”, a subliniat Hrituc. Istoricul si analistul român Armand Gosu spune, la rândul sau, ca „cel putin odata pe an, de 30 de ani încoace, Transnistria „cere” Rusiei alipirea…. si nu se întâmpla nimic”. „În ultimii doi ani, de când a început agresiunea împotriva Ucrainei, s-au mai lansat astfel de scenarii. Nu, Krasnoselski nu va cere alipirea, nici Sovietul de la Tiraspol nu va insista pe subiect. Este un urias fake lansat de masina de propaganda a Moscovei. În urmatoarele zile, la Tiraspol se vor adopta masuri pentru calmarea spiritelor. Nici oligarhii care controleaza Serif, pe Krasnoselski si cam tot ce misca prin Transnistria, nu vor sa se aleaga praful de miliardele lor de dolari. Si nici sa ajunga pe lista de sanctiuni adoptate în Occident, împotriva Rusiei. E limpede ca interesul lor nu e sa alipeasca Transnistria la Rusia. Deci, e cazul sa ne calmam, sa nu mai scriem astfel de prostii, si sa evitam sa facem jocul propagandei rusesti. Iar Transnistria chiar e o tema sensibila. Pentru Chisinau, despre a carui securitate spunem ca ne pasa. Dar si pentru Bucuresti”, a scris pe Facebook Armand Gosu. CONTEXT: Din cele sapte congrese organizate pâna în prezent, doar doua dintre ele au decis într-un fel sau altul soarta regiunii, si anume cel din 1990 si 2006. La prima adunare de acest fel din 1990, a fost adoptata o declaratie privind crearea asa numitei Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti Transnistrene, cu capitala la Tiraspol si în cadrul URSS. Ulterior, în 1991, cel de-al doilea asa numit congres, organizat dupa destramarea URSS, s-a desfasurat într-un subsol si s-a încheiat cu auto-proclamarea independentei regiunii transnistrene. Ultima si cea de a sasea adunare similara a avut loc în 2006 si a fost organizata la fel sub pretextul unei presiuni economice a regiunii transnistrene în legatura cu actiunile autoritatilor constitutionale. Atunci pretinsele autoritati de la Tiraspol au decis organizarea unui pseudoreferendum la care participantii ar fi votat pentru independenta regiunii si aderarea ulterioara a acesteia la Federatia Rusa. Acest referendum nu a fost recunoscut de comunitatea internationala, iar autoritatile constitutionale de atunci au precizat ca acesta nu poate fi considerat drept un exercitiu de exprimare a vointei populatiei din regiune. La 11 ianuarie, iar ulterior la 28 ianuarie 2024, regimul separatist de la a scos oamenii în strada pentru a se manifesta împotriva Noului Cod vamal al R. Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Noile prevederi legislative obliga toti agentii economici, inclusiv din regiunea transnistreana, sa achite taxe vamale la bugetul de stat pe principii generale, dupa câteva decenii în care au fost scutiti de aceste plati sub pretextul ca erau virate în bugetul transnistrean.
