4,4 mii de angajati – 2016, 7,0 mii – 2017, 9,3 mii – 2018, 11,3 mii – 2019, 12,5 mii – 2020, 14,6 mii – 2021 si 15,7 mii de angajati la finalul anului 2016. Acestea sunt valorile specifice domeniilor IT din Iasi, conform bazelor de date TEMPO-INSSE (pentru sectoarele CAEN 62-63) si topfirme.com si listafirme.ro (pentru CAEN 5821 si 5829 – activitatile de editare a jocurilor de calculator, respectiv a produselor software). Cel mai probabil, cresterea va continua într-un ritm asemanator si în 2023, fiind sustinuta deopotriva de intrarea pe piata locala a unor noi companii multinationale, dar si de catre extinderile de activitate ale principalelor companii multinationale sau nationale care s-au implantat în anii anteriori: Amazon, Microsoft, Visma, Vitesco, AMD, Hella, Cognizant Softvision. Cum se face ca avem o crestere a domeniilor IT peste capacitatea polului de talente Iasi? Cele mai multe estimari ale specialistilor arata ca Iasul aduce pe piata IT între 1000 si 1200 de absolventi ai facultatilor si sectiilor de profil din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” si Universitatii Tehnice. Un numar de câteva sute de noi IT-isti pe piata locala produc si scolile informale, dar cumulând toate aceste surse, Iasul nu poate produce mai mult de 1400 de absolventi IT pe an! Atunci, cum este posibil ca mai multi ani la rând cresterea sa fi fost si de peste 2000 de angajati? Într-un interval în care scutirea de anumite taxe a favorizat domeniile IT-ului propriu-zis, e foarte posibil ca evolutia numarului de angajati sa se fi bazat si pe reconversia unor angajati în interiorul companiilor pe codurile CAEN specifice. O modalitate de a mari salariile fara sa se dreneze bani multi catre bugetul de stat. Schimbarile din legislatie, schimbari ce vor duce la eliminarea avantajelor pentru o buna parte a angajatilor IT, vor afecta cu siguranta ritmul de crestere al acestor domenii, dar nu pentru anul în curs, ci pentru intervalul 2023-2024. O economie urbana din ce în ce mai dependenta de scara globala La cei 15,7 mii de salariati se adauga alti peste 8,3 mii de salariati ce lucreaza în serviciile externalizate non-IT, asa încât, domeniile IT&Outsourcing cumuleaza la Iasi aproximativ 24 de mii de angajati, ce reprezinta aproape 16- dintre angajatii aglomeratiei urbane iesene, cam tot atât fiind reprezentata si industria de transformare în structura angajatilor ieseni. La nivelul marilor orase românesti, aceasta pondere a domeniilor IT&Outsourcing e asemanatoare cu a Clujului sau a Timisoarei. Si din aceasta cauza, salariul mediu la Iasi e al III-lea în ierarhia nationala (dupa cel al Clujului si al Timisului, excluzând Bucurestiul si judetul Ilfov). E foarte posibil ca masa salariala cumulata a celor ce lucreaza în aceste domenii la Iasi sa se apropie de 1/3 din masa salariala totala ce intra în aglomeratie. Asta înseamna ca o buna parte a prosperitatii orasului nostru e determinata de aceste domenii economice. Lucru îmbucurator, fara doar si poate, dar aceasta concentrare a bunastarii poate sa fie si punctul slab al economiei locale. Câti dintre IT-istii ieseni îsi dezvolta propriile produse si câti lucreaza în outsourcing? E dificil de raspuns la o astfel de întrebare, asa ca voi apela la câteva opinii ale specialistilor din domeniu. Prin 2017, Traian Luca, CEO la Gemini CAD Systems, afirma la o dezbatere PIN Magazin ca mai putin de 5- dintre salariatii ieseni din domeniu lucreaza în companiile autohtone. E posibil ca situatia sa se fi schimbat între timp, dar nu radical. Outsourcingul domina în continuare. Ca sa ne facem o idee despre cât de mult concentreaza aceste domenii forta de munca, mai bine de 20- dintre cei 24 de mii de salariati lucreaza în primele doua companii din ierarhia angajatorilor locali: Amazon si Continental. Mai sunt 27 de companii si puncte de lucru cu un numar de angajati cuprins între 200 si 700 de persoane si peste 110 companii si puncte de lucru al carui numar de angajati e cuprins între 20 si 200 de persoane. O estimare grosiera ar fi ca peste 80- dintre angajatii din domeniile IT&Outsourcing lucreaza în aceste companii. Restul de aproximativ 4500 de angajati ar lucra în celelalte peste 1000 de firme si puncte de lucru ce au sub 20 de angajati. Nu toti cei ce lucreaza în entitatile economice de peste 20 de angajati sunt din zona serviciilor externalizate. Iata câteva exemple de companii antreprenoriale ce îsi dezvolta propriile produse: Romsoft, Adservio, Gemini CAD Systems sau Grapefruit. Dar, tot la fel de adevarat e si faptul ca e posibil sa identificam practica outsourcingului si în rândul entitatilor economice cu sub 20 de salariati. Economia outsourcingului e fragila? Tot Traian Luca, la aceeasi dezbatere PIN Magazin, a insistat si pe ideea ca, fiind vorba de domenii susceptibile la delocalizare, într-o perioda de criza, multi oameni vor ramâne fara loc de munca daca se vor face concedieri în masa si daca aceste firme straine se vor retrage de pe piata româneasca. Din aceasta perspectiva e necesara o strategie locala, care sa concentreze eforturile unor actori diversi – de la autoritatile locale si regionale, la antreprenori, de la cei care lucreaza în companiile multinationale, la creativi. Sa fim însa mai putin pesimisti. În conditii normale, la Iasi înca e loc de crestere! (Pe saptamâna viitoare) George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
