Dosarul de trafic de droguri al activistului Cristian Dide va fi judecat si de Curtea Constitutionala. Magistratii Tribunalului au admis vineri cererea lui Dide privind sesizarea CCR în privinta unor articole din Legea 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. În plângerea sa, Dide a invocat faptul ca actuala legislatie permite condamnarea ca traficant si a unui simplu cultivator de cânepa industriala, care de altfel beneficiaza legal de subventii pentru cultura înfiintata. O eventuala decizie favorabila ar putea fi exploatata însa si de traficantii de droguri, care ar putea invoca în favoarea lor faptul ca procurorii nu au demonstrat ca „iarba” gasita asupra lor contine o cantitate suficienta de substanta psihoactiva pentru a fi considerata drog. Presedintele Asociatiei „Evolutie în institutie”, Cristian Dide a fost trimis în judecata pentru trafic de droguri de risc dupa ce a trimis pe adresa DIICOT doua colete cuprinzând diverse produse, ceaiuri, uleiuri, pe baza de cânepa, cumparate din strainatate. La perchezitii, au fost gasite la domiciliul lui Dide si alte produse similare, adaugate si ele în rechizitoriu. În timpul procesului, aparatorul lui Dide a cerut sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea chiar a definitiei notiunii de drog din Legea 143. Rationamentul avocatului a fost simplu. Consumatorii de marijuana folosesc muguri si inflorescente ale cânepii Cannabis Indica, aceasta continând un procent important de THC, substanta cu efect psihoactiv si unul redus de CBD, substanta cu uz medicinal. Cânepa industriala, Cannabis Sativa, contine, dimpotriva, cantitati semnificative de CBD, dar foarte reduse de THC. Cultivarea acestei specii de cânepa este legala. De altfel, în acest an, în România, APIA ofera subventii de 245 euro/ha pentru o suprafata planificata de 950 ha cultivate cu aceasta planta. Pe plan international, Regulamentele Uniunii Europene permit cultivarea si utilizarea cânepii cu un continut redus de THC, de 0,2-0,3-, care poate fi folosita si în scop alimentar. De altfel, pe piata se gasesc usor ciocolata, ceai, bomboane, guma de mestecat sau înghetata cu cânepa. În cererea de sesizare a CCR, aparatorul lui Dide a subliniat faptul ca ambele specii de cânepa contin THC. Daca însa normele europene fac distinctia între cele doua specii, legea româneasca considera drog orice produs care contine THC, indiferent de concentratie. Faptul intra în contradictie cu prevederile Constitutiei, care precizeaza ca tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. Însa, conform legii românesti, un fermier care cultiva cânepa în scop industrial poate fi condamnat pentru detinere de droguri, întrucât normele de aplicare ale Legii 143 mentioneaza clar ca definitia de „drog” „nu depinde de concentratia substantei stupefiante sau psihotrope depistate în produs”. „Potrivit reglementarii actuale, acuzatia savârsirii unor infractiuni de trafic/consum ilicit de droguri nu este conditionata de existenta sau nu a unui efect stupefiant, psihotrop sau psihoactiv, ci de identificarea de THC în compozitia produsului, fara nicio referire la limitele acestuia pâna la care efectul stupefiant, psihotrop sau psihoactiv nu se produce în mod natural”, se mentioneaza în cererea înaintata de aparatorul lui Dide. Activistul a explicat ca scopul demersului din fata CCR este de impunere în legislatia nationala a unui prag minim al concentratiei de substanta activa de la care un anumit produs poate fi considerat drog. „Procurorii merg pe simpla prezenta a THC, indiferent de concentratie, desi aceasta este esentiala. Singura diferenta facuta de normele la Legea 143 este aceea ca se considera a fi drog doar mugurele si inflorescenta cânepii, nu si frunzele sau tulpina. De asta noi am si cerut în instanta ca procurorii sa demontrezze cu tocatura de ceai în care au gasit THC provine din muguri”, a spus Dide. Concentratia de substanta activa este foarte rar mentionata de procurorii DIICOT în dosarele trimise în instanta pentru trafic de droguri. De regula, în rechizitorii se mentioneaza doar faptul ca în „substanta vegetala de culoare oliv si cu miros întepator s-a evidentia prezenta THC”. „Cam în ultima jumatate de an au început sa apara în rechizitorii referiri la puritatea drogului, la concentratia de substanta. Si aceasta însa doar în situatiile în care puritatea poate fi invocata ca argument, pentru a se sublinia gravitatea faptei”, a precizat un avocat specializat în astfel de dosare. Conform altuia, însasi dotarea tehnica a DIICOT Iasi nu permite efectuarea de analize, pentru aceasta procurorii trebuind sa apeleze la laboratoare din Bucuresti. O eventuala decizie a CCR în favoarea lui Dide ar putea da peste cap zeci de dosare de trafic de droguri aflate acum pe rolul instantelor. Simpla impunere a unui prag de 0,2- continut de THC pentru ca o tocatura de vegetale sa fie considerata drog ar putea oferi avocatilor o arma redutabila. „Un principiu fundamental este «in dubio, pro reo». «De dubii profita acuzatul». Daca în rechizitoriu, asa cum se întâmpla de obicei, nu se mentioneaza procentul de substanta activa, se poate sustine ca de fapt nu era vorba de droguri, ci de ceva inofensiv. Judecatorul nu poate condamna daca nu are certitudinea ca este un drog”, a conchis un avocat.
