„Tudorito sa-ti spun drept,/ Mi-ai facut o rana’n piept!” (Folclor românesc) Timp de milenii oamenii au crezut cu atâta convingere în conceptul aristotelian ca sediul emotiilor este inima („Si, desigur, creierul nu este deloc responsabil pentru niciuna dintre senzatii. Viziunea corecta este ca sediul si sursa senzatiei este regiunea inimii.”, spunea Aristotel), încât si azi, când stim cu toata siguranta ca nu este asa, nu ne putem lipsi de ceea ce este evident o metafora foarte draga barzilor de tot felul. Amestecul incandescent al emotiilor este preparat pâna la abandon în creier, si scântei si bucati de lava încinsa pot ajunge pâna în cele mai ascunse unghere ale organului nobil. Însa, dupa o nastere destul de grea, începuta în 1967, când Rees a remarcat ca moartea unei rude apropiate creste riscul de a muri într-un an de sapte ori, pâna în 2005 când, în sfârsit sindromul descris de medicii japonezi, numit de ei Takotsubo (ceea ce înseamna literal, „capcana caracatitei”) a devenit o boala recunoscuta, numita si sindromul inimii frânte. Este o forma brusca de insuficienta cardiaca acuta, cel mai adesea cauzata de stresul emotional. Poate provoca aceleasi simptome ca un atac de cord si, desi arterele care duc la inima nu sunt blocate, riscul de complicatii este similar cu cel al unui atac de cord real. În zilele noastre un grup de cercetatori de la Universitatea din Aberdeen au reusit sa aduca dovezi ca acest sindrom cardiac este asociat cu modificari ale regiunilor creierului asociate cu procesarea emotionala. Studiul, prezentat la conferinta centenara a Societatii Britanice de Cardiovasculare din Manchester, a descoperit si modificari ale nivelului activitatii creierului în zone cunoscute pentru controlul batailor inimii. Stiam de destul timp ca exista conexiuni între creier si inima. Însa abia acum, în cel mai detaliat studiu de acest gen, oamenii de stiinta s-au uitat la creierul a 25 de pacienti care au suferit un episod de Takotsubo în ultimele cinci zile. Ei au folosit scanari RMN ale creierului pentru a masura volumul creierului, suprafata si semnalele de comunicare între diferite zone ale creierului. Apoi au comparat aceste rezultate cu pacientii de control care au fost potriviti pentru vârsta, sex si alte afectiuni medicale. Ei au descoperit ca au existat anomalii în volumul si legaturile între zone ale creierului esentiale pentru procesarea emotiilor la pacientii cu Takotsubo în comparatie cu oamenii sanatosi. Începem sa întelegem ca trebuie sa tratam creierul pentru a scapa de suferinta inimii si mai ales cum sa facem asta. Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi si presedinte al Asociatiei Creierului Iasi
