Stravechea teorie cu anii bisecti, ca sa se poata lega performanta de alegerile locale, nu mai pare a fi de actualitate, din mai multe categorii de motive. Înca de pe vremea primarului Nichita, probabil si mai mult decât acum, performantele echipei de fotbal a Iasului se directionau pe anii în care aveau loc alegeri locale, mai exact, anii bisecti. Politehnica era (cum este si acum de altfel) o echipa mult iubita, iar Nichita stia cum sa ghidoneze multimea de suporteri a Iasului într-o masa de manevra electorala. Nici în acesti ultimi ani, aceasta teorie nu a fost abandonata, desi actualul edil, Mihai Chirica, da semne ca doreste promovarea cu un an înainte de examenul de la urne. Desi subsemnatul a fost unul dintre promotorii teoriei anilor bisecti, acum premisele sunt diferite si exista multe motive de toate categoriile care concura la aceasta supozitie; ca promovarea Politehnicii nu mai poate astepta un an. Mai întâi criteriul sportiv: dupa cum s-a mentionat în cotidianul nostru în nenumarate rânduri, Politehnica se înscrie mai mult ca niciodata parca, în rândul pretendentelor la promovare. Poate mai putin prin ea însasi, pentru ca sunt destui care spun ca jocul echipei pregatite de Claudiu Niculescu nu prea convinge, ba chiar scârtâie pe ici-pe colo, prin partile esentiale. Însa nu se arata prea multe contracandidate ale Iasului, mai ales ca Poli se bucura de o sustinere considerabila de la bugetul local. Însa CSA Steaua n-are nici acum drept de promovare si - conform reglementarilor - nici nu se va gasi portita de scapare, nefiind posibila obtinerea acestui drept decât la un început de sezon. Marota „la noi se poate întâmpla orice” nu se mai leaga, semn ca începem, cu pasi târâiti, sa intram în rând cu lumea. Sloganul „Armata e cu noi” a murit în 1990, la lovilutie si sunt voci serioase din staff-ul militar care nu prea mai sunt dispuse sa mearga cu Talpan pâna la moarte si dincolo de ea. Daca ar putea promova, CSA Steaua ar fi una dintre favorite, în situatia actuala. Cu toate eforturile care se fac, este extrem de greu de crezut ca Dinamo se va da de trei ori peste cap si se va transforma, ca un banut lucitor frecat cu lâna, într-o candidata redutabila. Poate nu va mai fi acelasi gen de umilinte pe teren propriu de Otelul Galati & Unirea Dej, dar nici nu se poate recupera un ecart valoric consistent. La Galati si Brasov sunt ambitii mari de revenire în elita, dar anul acesta nu poate fi decât unul din rodaj, Concordia Chiajna sau Gloria Buzau par în cadere, iar de Timisoara nu poate fi vorba înca. Existând doua locuri direct promovabile si alte doua de baraj, conditiile sunt propice în acest sezon, pentru ca în cel viitor nu se poate sti. A lasat totul pe seama anului bisect 2024 este, deci, riscant, mai ales ca multe formatii cu sustinere locala vor încerca sa mareasca strocul. Conjuncturile au deci rol important. Este suficient ca la Dinamo sa apara alte surse importante de venit si lucrurile se pot schimba decisiv, dar tot în anul bisect. Pâna atunci, doar echipa din Ciuc (Csikszereda dupa denumirea exacta) se poate considera favorita, apoi Unirea Slobozia, alaturi de Poli Iasi. Nu putem trece peste factorul politic, esential mai mult decât ar merita în fotbalul românesc. Gurile „bune” spun ca având în spate cele mai puternice forte politice ale momentului, Chirica nu poate fi învins în alegeri. Iar multi dintre fostii sai oponenti, la perspectiva unei solutii neplacute la Palatul Roznovanu. Pe de alta parte, nu putem uita si ce spun „gurile rele”, ce fac referinte la situatia juridica cel putin delicata a edilului caruia o lovitura de imagine cum ar fi promovarea Politehnicii i-ar fi de folos. Cu conditia sa aiba loc cât mai repede. Adica, tot anul acesta! Tragând linie si adunând, promovarea nu trebuie ratata în acest sezon. Daca la iarna, scârtâielile din echipa vor deveni mai disonante, se pot face reglaje fine la nivel de jucatori sau chiar antrenor. Daca nu, cu atât mai bine!
