În România, în fiecare an circa 10.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân si peste 3.000 mor din cauza bolii. Din pacate. cele mai multe cazuri din tara noastra sunt depistate în stadii avansate de boala. La sfârsitul anului 2020, existau 7,8 milioane de femei în viata care au fost diagnosticate cu cancer de sân în ultimii 5 ani, ceea ce transforma aceasta suferinta ca fiind, pentru prima data, cea mai raspândita forma de cancer din lume. Incidenta cancerului mamar la femeile din regiunea OMS Europa a fost estimata la 576.300 în 2020, iar în UE-27 la 355.500. Practic, o femeie din 11 din regiunea UE-27 va dezvolta cancer de sân înainte de vârsta de 74 de ani, arata datele Coalitiei Europene a Cancerului la Sân EUROPA DONNA - The European Breast Cancer Coalition. Cu toate acestea, se estimeaza ca 21- dintre cazurile de cancer de sân din Europa apar la femei când acestea au vârsta sub 50 de ani, iar 35- apar la vârsta de 50-64 de ani. În România, în fiecare an circa 10.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân si peste 3.000 mor din cauza bolii. Din pacate. cele mai multe cazuri din tara noastra sunt depistate în stadii avansate de boala. ”Într-adevar, din pacate, cancerul de sân a devenit cea mai raspândita forma de cancer din lume. Cu atât este mai frustrant acest lucru cu cât cu totii stim ca aceasta forma de cancer este perfect vindecabila atunci când este descoperita într-o faza incipienta. Este important ca femeile sa înteleaga sa-si faca o autoexaminare lunara a sânilor si, dupa vârsta de 45 de ani, anual, sa solicite examene medicale de tipul mamografiei, ecografiei mamare, chiar CT si RMN. La noi, aceste investigatii se pot face gratuit, pe baza de programare, la Institutul Regional de Oncologie din Iasi. Tot gratuit se pot face si testele genetice BRCA1 si BRCA2 dar, în acest caz, de gratuitate beneficiaza doar femeile cu antecedente si aici ma refer la cele care au avut rude apropiate - mama, bunica, matusa -, diagnosticate cu cancer de sân sau de ovar”, a explicat Prof. Univ. Dr. Emerit Mircea Onofriescu, medic primar obstetrica-ginecologie la Maternitatea ”Cuza Voda” din Iasi. Cunoscute mai ales sub numele de „genele cancerului de sân”, BRCA1 si BRCA2 au atras atentia lumii întregi atunci când actrita Angelina Jolie a optat pentru mastectomie si histerectomie totala, dupa ce a aflat ca a mostenit de la mama ei aceste mutatii oncogene care îi cresteau semnificativ riscul de a dezvolta cancer mamar sau ovarian. Între timp, cercetarile au aratat ca cele doua gene nu sunt implicate numai în cancerul de sân si de ovare, ci si în cel de endometru, piele, pancreas si chiar prostata, afectând, deci, si barbatii. ”Descoperite la începutul anilor ′90, BRCA1 (Breast cancer 1 gene) si BRCA 2 (Breast cancer 2 gene) sunt gene supresoare tumorale care codifica proteine cu rol în procesele de reparare a ADN-ului. Atunci când apar mutatii si ele nu mai functioneaza corect, creste riscul unui diagnostic de cancer, cele mai frecvente forme fiind cancerul de sân sau de ovar. Femeile care poarta mutatiile BRCA1 sau 2 au risc între 60- si 80- sa dezvolte cancer de sân si între 20- si 50- risc sa dezvolte cancer de ovar. Asa se justifica si gestul medical radical al Angelinei Jolie. Cu siguranta ca s-a consultat cu medici valorosi care i-au prezentat toate optiunile. Important este pentru femeile cu antecedente din România ca pot face aceste teste genetice gratuit cu mult înainte ca boala sa fie manifesta”, a completat Prof. Univ Dr. Mircea Onofriescu. Practic, cancerul de sân este principala cauza de deces la femeile din tntreaga lume, acest tip de suferinta reprezentând 1 din 6 decese prin cancer. Numarul femeilor care au murit din cauza cancerului de sân în 2020 în Regiunea OMS Europa a fost de 157.100, iar în statele membre UE-27 a fost de 91.826. Riscul de aparitie a bolii este reprezentat de: gen (simplul fapt de a fi femeie), înaintarea în vârsta, obezitate, consum de alcool, antecedentele familiale de cancer de sân, antecedentele de expunere la radiatii, vârsta la care a debutat menstruatia si vârsta la prima sarcina, consumul de tutun si terapia hormonala postmenopauza. Incidenta cancerului creste cu vârsta, odata cu cresterea riscurilor pentru anumite tipuri de cancer, la care se adauga mecanismele de reparare celulara care tind sa fie mai putin eficiente pe masura ce o persoana îmbatrâneste. Statisticile spun ca un numar impresionant dintre femeile afectate de cancerul de sân lucreaza si îsi cresc copiii, ceea ce înseamna ca suferinta marcheaza atât propria viata cât si pe cea a familiei. Tocmai de aceea, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda screeningul organizat populational, prin mamografie, adresat populatiei feminine cu vârste între 50 si 69 de ani, pentru ca în acest interval de vârsta incidenta este cea mai mare ”Eu as încuraja femeile cu vârste de peste 40 de ani sa discute cu medicul lor ginecolog despre factorii de risc proprii fata de cancerul mamar. De fapt, sa discute despre orice problema din aceasta sfera. De exemplu, fiecare femeie ar trebui sa stie ca sarcina si, ulterior, alaptatul la sân reprezinta factori protectori care reduc riscul de cancer mamar. Este important sa discuti cu medicul tau ginecolog, sa-i împartasesti temerile tale si sa îti faci controalele periodice. Pentru ca la noi cea mai mare drama este ca femeile ajung la medic în stadii foarte avansate. Este tulburator ce cazuri extrem de grave ajung la noi, când aproape nu mai avem ce face. În conditiile în care, tot repet, cancerul este vindecabil atunci când este descoperit în stadii incipiente”, a concluzionat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu. Potrivit OMS, aproape 300.000 de femei vor fi diagnosticate cu cancer de sân în acest an, iar una din opt femei din America va fi diagnosticata cu aceasta boala în timpul vietii. Americanii si-au stabilit obiective ambitioase de a reduce rata generala a mortalitatii prin cancer cu cel putin jumatate în urmatorii 25 de ani, de a transforma mai multe tipuri de cancer în boli tratabile si de a îmbunatati experienta de tratament pentru pacienti. În acest sens, SUA a înfiintat Agentia de Proiecte Avansate de Cercetare pentru Sanatate (ARPA-H) care beneficiaza de 2,5 miliarde de dolari în finantare pentru a face progrese stiintifice în prevenirea, detectarea si tratamentul cancerului.
