Recalcularea pensiilor a devenit cât se poate de stringenta datorita inechitatilor din sistem, care au facut ca multi pensionari (care nu si-au valorificat unele componente salariale - acord global, premii/prime, ore suplimentare etc.) sa se adreseze instantelor – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri în dauna bugetului de stat de cca. 42 milioane lei. Aflam despre toate acestea lecturând continutul Planului National de Relansare si Rezilienta, Componenta 8 - Reforma fiscala si reforma sistemului de pensii. Mai mult, în prezent se afla pe rol alte 22.000 de dosare. Se estimeaza ca, în caz de neinterventie, în urmatorii ani vor fi declansate alte 50.000 de litigii; problema se agraveaza continuu si poate fi rezolvata doar prin recalcularea tuturor dosarelor. Numai ca numarul personalului din Casa Nationala de Pensii Publice este subdimensionat în raport cu acest obiectiv (s-a ajuns ca un angajat sa deserveasca 1.800 pensionari). Preconizata actiune de evaluare a celor peste cinci milioane dosare de pensii presupune un necesar suplimentar de macar 1.000 angajati. Indiferent cum am privi lucrurile, în cheie bugetara ori profesionala, acestea nu sunt deloc simple… Dorim rezilienta economica. Este cât se poate de adevarat. Dar sa spunem aici pe ce ar trebui pus accentul în urmatorii sapte ani ori poate mai mult: reforme vizând îmbunatatirea mediului de afaceri, eficienta colectarii veniturilor, sustenabilitatea finantelor publice, eficientizarea administratiei publice, consolidarea eficacitatii justitiei si a statului de drept. ”Provocarile principale ale României în context larg macroeconomic sunt legate de sistemul de administrare fiscala, mai ales capacitatea acestuia de a gestiona relatia cu contribuabilii, de sistemul de pensii, care este strâns legat de problematica resurselor bugetare si de cea a fortei de munca, de relatia cu mediul de afaceri si sprijinul care poate veni dinspre resursele publice - mai specific, pe baza fondurilor europene.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Din multe motive asupra carora ne-am oprit în unele articole deja publicate, afirmam ca sistemul de pensii se impune a fi reformat, pentru ca s-a ajuns, între altele, ca în fiecare an sume tot mai mari sa fie transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2.5 miliarde lei în 2019 – 12.4 miliarde lei în 2026. Astazi, sistemul se confrunta cu provocari legate de îmbatrânire si durata redusaa a activitatii profesionale; de aceea se impune ”realizarea unui nou cadru legislativ care sa corecteze inechitatile din sistemul de pensii, sa raspunda la Recomandarile Specifice de Tara 2019 si 2020, sa asigure sustenabilitatea si predictibilitatea sistemului si sa respecte principiul contributivitatii în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Vorbind ”pe legi”, PNRR-ul stipuleaza ca reforma presupune adoptarea unui cadru juridic al sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, impunându-se stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 ani. Introducerea unei noi formule de calcul, bazata pe principiul contributivitatii, ar urma sa aduca si înlaturarea inechitatilor din sistem derivând din existenta indicelui de corectie si a stagiului complet de cotizare diferit. Executivul vede rezolvarea în aceasta privinta prin calcularea pensiei printr-o formula „care are ca principiu de calcul produsul dintre numarul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard si sustenabil financiar (în locul cresterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu si lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentarii intereselor statului.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Se are în vedere ca prevederile noii legislatii sa nu vizeze doar noii pensionari, ci sa se evalueze toate dosarele de pensii aflate în plata, în vederea recalcularii acestora. De pe acum se estimeaza ca nivelul mediu al pensiilor va urca ”pe seama cresterii cu precadere a pensiilor mici, mentinând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu si lung sa nu indice un risc ridicat” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Respectiva formula de calcul a pensiei tinteste si problema indexarii, pe baza unor indicatori corelati cu realitatile economice, urmarindu-se ”ca mecanismul de indexare sa fie format din 100- inflatia anuala si 50- din cresterea anuala a salariului mediu brut pe economie. În acest fel, va fi asigurata echivalenta veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionarii. Vor fi prevazute mecanisme împotriva indexarilor ad-hoc ale punctului de pensie, în functie de cele mai bune practici la nivel international...” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). C umva cu titlu de noutate apare faptul ca se va include posibilitatea platii unei pensii minime, a carei valoare va fi raportata la salariul minim brut pe economie (pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfacut), doar ca acordarea acesteia ”va fi conditionata de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei”. Dorim rezilienta economica. Este cât se poate de adevarat. Dar sa spunem aici pe ce ar trebui pus accentul în urmatorii sapte ani ori poate mai mult: reforme vizând îmbunatatirea mediului de afaceri, eficienta colectarii veniturilor, sustenabilitatea finantelor publice, eficientizarea administratiei publice, consolidarea eficacitatii justitiei si a statului de drept. ”Provocarile principale ale României în context larg macroeconomic sunt legate de sistemul de administrare fiscala, mai ales capacitatea acestuia de a gestiona relatia cu contribuabilii, de sistemul de pensii, care este strâns legat de problematica resurselor bugetare si de cea a fortei de munca, de relatia cu mediul de afaceri si sprijinul care poate veni dinspre resursele publice - mai specific, pe baza fondurilor europene.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Din multe motive asupra carora ne-am oprit în unele articole deja publicate, afirmam ca sistemul de pensii se impune a fi reformat, pentru ca s-a ajuns, între altele, ca în fiecare an sume tot mai mari sa fie transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2.5 miliarde lei în 2019 – 12.4 miliarde lei în 2026. Astazi, sistemul se confrunta cu provocari legate de îmbatrânire si durata redusaa a activitatii profesionale; de aceea se impune ”realizarea unui nou cadru legislativ care sa corecteze inechitatile din sistemul de pensii, sa raspunda la Recomandarile Specifice de Tara 2019 si 2020, sa asigure sustenabilitatea si predictibilitatea sistemului si sa respecte principiul contributivitatii în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Vorbind ”pe legi”, PNRR-ul stipuleaza ca reforma presupune adoptarea unui cadru juridic al sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, impunându-se stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 ani. Introducerea unei noi formule de calcul, bazata pe principiul contributivitatii, ar urma sa aduca si înlaturarea inechitatilor din sistem derivând din existenta indicelui de corectie si a stagiului complet de cotizare diferit. Executivul vede rezolvarea în aceasta privinta prin calcularea pensiei printr-o formula „care are ca principiu de calcul produsul dintre numarul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard si sustenabil financiar (în locul cresterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu si lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentarii intereselor statului.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Se are în vedere ca prevederile noii legislatii sa nu vizeze doar noii pensionari, ci sa se evalueze toate dosarele de pensii aflate în plata, în vederea recalcularii acestora. De pe acum se estimeaza ca nivelul mediu al pensiilor va urca ”pe seama cresterii cu precadere a pensiilor mici, mentinând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu si lung sa nu indice un risc ridicat” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Respectiva formula de calcul a pensiei tinteste si problema indexarii, pe baza unor indicatori corelati cu realitatile economice, urmarindu-se ”ca mecanismul de indexare sa fie format din 100- inflatia anuala si 50- din cresterea anuala a salariului mediu brut pe economie. În acest fel, va fi asigurata echivalenta veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionarii. Vor fi prevazute mecanisme împotriva indexarilor ad-hoc ale punctului de pensie, în functie de cele mai bune practici la nivel international...” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Cumva cu titlu de noutate apare faptul ca se va include posibilitatea platii unei pensii minime, a carei valoare va fi raportata la salariul minim brut pe economie (pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfacut), doar ca acordarea acesteia ”va fi conditionata de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei”.
