Andreea Oros, Iasi: Tatal meu are 81 de ani si a fost diagnosticat cu bradicardie sinusala, dupa ce a lesinat în casa, si a fost dus cu salvarea la Spitalul Municipal din Bârlad. Noi stam în Iasi si ne este greu sa îi fim tot timpul aproape. Ar fi foarte important sa stim cât mai multe lucruri despre aceasta afectiune, pentru a-l putea ajuta”. Prof. Univ. Dr. Emerit Catalina Arsenescu Georgescu, membru titular al Academiei Române de Stiinte Medicale: ”Bradicardia poate fi cauzata de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în jonctiunea sinoatriala sau de întreruperea intermitenta ori permanenta a propagarii impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) si fasciculul His. Consecintele hemodinamice si clinice ale bradicardiilor depind de natura acestora, de nivelul la care coboara frecventa cardiaca si de conditiile patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfunctia ventriculara stânga, dilatarea sau hipertrofia ventriculara stânga si obstacolele mecanice în calea ejectiei ventriculare, cauzate de cardiomiopatia hipertrofica, de stenoza aortica valvulara sau de stenoza pulmonara infundibulara ori valvulara. Astfel, bradicardia sinusala a sportivilor sau care survine în timpul somnului la persoanele sanatoase poate coborî la valori de 35-40 batai cardiace/minut fara a genera simptome, datorita conservarii unui debit cardiac adecvat, ca urmare a cresterii umplerii diastolice ventriculare si debitului sistolic prin intermediul mecanismului Starling. Dimpotriva, reducerea frecventei cardiace prin bradicardie sinusala sau prin bloc atrioventricular, precum si disociatia atrioventriculara din blocul atrioventricular total, la un bolnav cu dilatare cardiaca majora sau cu hipertrofie ventriculara stânga importanta, are drept efect reducerea debitului cardiac, scaderea perfuziei cerebrale, coronare si renale si aparitia semnelor de suferinta neurologica (sincope) si/sau de insuficienta cardiaca si renala. O bradicardie sinusala înseamna, totodata, ca sângele pompat nu oxigeneaza suficient organele vitale si tesuturile. Exista mai multe tipuri de bradicardie sinusala, precum cea de gradul 1, 2 sau 3, iar în functie de gravitatea acestora se poate prescrie un anumit tip de tratament. Când vine vorba despre blocul cardiac de gradul 1, care este cea mai usoara forma, semnalele electrice din atrii ajung la ventriculi, dar într-un mod încetinit si, în general, în acest caz nu este nevoie de tratament, daca nu exista complicatii. La blocul cardiac de grad 2, nu toate semnalele cardiace ajung în ventricule, iar unele batai sunt lente si neregulate. În cazul unui bloc cardiac de grad 3, adica unul complet, niciunul dintre impulsurile cardiace care ar trebui sa ajunga în ventriculi din atrii nu ajunge, astfel ca în aceste cazuri este nevoie de un stimulator cardiac. Pentru a se produce bradicardia sinusala, este necesara aparitia unei afectiuni la nivelul sistemului conductor al inimii, care sa se produca atât în cazul stimulilor electrici, cât si în mecanismul lor de conducere. Sursa corpului care genereaza impulsuri electrice care determina contractia miocardului, respectiv bataile inimii, prin pompare de sânge cu oxigen si cu bioxid de carbon, este nodul sinusal. Mai exact, inima are patru camere, si anume doua atrii si doua ventricule, iar nodul sinusal este un stimulator cardiac natural care se situeaza în atriul drept si care controleaza ritmul cardiac, prin provocarea impulsurilor electrice ce initiaza bataile inimii. Astfel de impulsuri electrice traverseaza atriile, le determina sa se contracte si, astfel, pompeaza sânge în ventricule. În momentul în care nodul sinusal nu mai poate functiona în parametri optimi pentru a determina numarul normal de batai ale inimii pe minut, apar asa-numitele tulburari ale ritmului cardiac. La anumiti pacienti, patologia nodului sinusal a provocat alternarea ritmului cardiac lent cu cel rapid, afectiune numita sindromul bradicardie-tahicardie. Mai exista o alta cauza care poate determina aparitia bradicardiei, si anume infactul de miocard cu localizare pe artera coronara dreapta. Atunci când se produce un infarct de miocard, pacientul ramâne cu o parte a inimii care este necrozata, unde celulele sunt moarte si nu mai functioneaza. În astfel de cazuri, inima sufera leziuni ireversibile care îi vor afecta activitatea si, implicit, afecteaza sanatatea organismului si buna functionare a acestuia. Aparitia bradicardiei sinusale poate fi favorizata si de medicatie bradicardizanta, vârsta înaintata a pacientului cu patologie degenerativa sau multiple boli asociate. Mai pot exista si alte cauze care pot duce la aparitia bradicardiei sinusale, precum: hipotiroidism, cardiomiopatie, miocardita, dezechilibre electrolitice de potasiu, magneziu, sodiu, apnee în somn, malformatii cardiace congenitale, interferente medicamentoase. Persoanele care au bradicardie sinusala acuza: stare generala deteriorata; slabiciune; ameteala; dureri de cap; lesin; stari de confuzie; durere la nivelul pieptului; respiratie sacadata; tulburari de vedere; paloare a pielii; cianoza; imposibilitatea de a face efort. Daca aceste simptome nu sunt investigate la timp, în lipsa unui tratament adecvat bradicardia poate avea drept consecinte insuficienta cardiaca, pierderea constientei sau chiar stop cardiac. Investigatiile care se fac în astfel de situatii sunt: EKG de repaus, EKG de efort, ecocardiografie, Doppler vascular. În functie de momentul în care este depistata si de gravitatea situatiei, bradicardia poate fi tratata mai simplu sau mai complex. Identificarea ei este principalul factor care poate determina tratamentul acesteia. Exista cazuri relativ simple de bradicardie, unde aceasta nu afecteaza calitatea vietii si unde nu este necesar un anumit tratament, dar exista si cazuri severe. Atunci când bradicardia sinusala este provocata de hipotiroidism, tratarea afectiunii acesteia poate remedia aparitia bradicardiei si poate duce la normalizarea ritmului cardiac. În cazul în care aritmia sinusala a fost cauzata de medicamente, doza lor poate fi diminuata pentru a remedia afectiunea inimii sau pot fi chiar schimbate. În situatiile în care bradicardia este cauzata de anumite malformatii cardiace congenitale, acestea pot fi corectate în mod chirurgical sau minim invaziv, respectiv interventional si corectarea lor poate duce la normalizarea ritmului cardiac. Bradicardia, în cazul în care este provocata de defectiuni ale retelei electrice a inimii, poate fi corectata prin implantarea unui stimulator cardiac care va asigura constant activitatea cardiaca. Când vorbim despre profilaxia bradicardiei, aceasta boala nu poate fi evitata în toate cazurile, dar poate fi prevenita prin anumite masuri de preventie. Astfel, o activitate fizica constanta, controlul periodic al greutatii, alimentatia sanatoasa, renuntarea la fumat si la alcool, evitarea drogurilor si, evident, controlul si reducerea stresului pot ajuta în a preveni aceasta boala. Dar, cel mai important este sa solicitam un consult medical, atunci când simtim ca organismul nostru sufera”.
