Blocul National Sindical (BNS) a transmis, marti, ca peste 1,1 milioane de angajati cu contract individual de munca cu norma întreaga au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2.350, cât este salariul minim pentru studii superioare. De asemenea, sindicalistii anunta ca, în 21 de judete, salariul brut realizat în 2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019. ”Situatia nu mai poate continua în acest mod, este nevoie de o abordare responsabila pentru a reduce saracia în munca”, apreciaza sindicalistii. ”1.127.136 de angajati cu contract individual de munca cu norma întreaga au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2.350 (salariul minim pentru studii superioare). Alti 460.954 angajati cu contracte de munca cu timp partial au avut venituri realizate în aceeasi perioada, sub aceeasi limita de 2.350 lei”, a transmis, marti, BNS, într-un comunicat de presa. Potrivit sindicalistilor, peste 90- din persoanele care în luna iunie 2021 au avut timpul de munca redus, conform OUG 132/2020 si implicit cu venituri diminuate, fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim. De asemenea, în iunie 2021 numarul angajatilor cu contracte de munca cu timp complet era cu 139.945 mai mic decât cel existent în iunie 2019 (5.084.694 în iunie 2021 fata de 5.224.639 în iunie 2019). A crescut însa semnificativ numarul angajatilor cu contracte de munca cu timp partial, cu aproximativ 36-, de la 429.295 la 585.858 persoane. ”Precarizarea locurilor de munca în aceasta perioada nu se caracterizeaza doar prin transformarea contractelor de munca cu timp complet în contracte de munca cu timp partial, ci si prin reducerea veniturilor medii în cazul celor cu contracte partiale de munca. În iunie 2021 venitul salarial mediu realizat de angajatii cu contracte de munca cu timp partial a fost de 1.910 lei, în timp ce în aceeasi perioada a anului 2019 venitul salarial mediu realizat de aceasta categorie a fost de 2.118 lei”, au transmis sindicalistii. Potrivit acestora, ”rata saraciei în munca pentru angajatii cu contracte de munca cu timp partial era în Romania de 65,9- în 2020 (în crestere fata de 2019) fiind de peste 4 ori mai mari fata de media UE 19, la un nivel dublu chiar si fata de Bulgaria”. ”Este de departe cea mai mare rata a saraciei în munca dintre statele membre UE dar si statele cu statut de candidat la UE”, afirma reprezentantii BNS. Acestia explica faptul ca, în profil teritorial, cresterea inegalitatilor s-a accentuat în perioada pandemiei si a afectat cu prioritate zonele sarace ale tarii. ”Daca avem în vedere salariile brute realizate de angajati în luna iunie 2021, fata de iunie 2019, putem constata ca, desi la nivel national acestea au crescut în termeni reali cu 23-, la nivelul judetelor situatia este extrem de diferita. În 21 de judete din România salariul brut realizat în 2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019. Bistrita, Hunedoara, Suceava si Vaslui sunt judetele în care salariul brut realizat a fost în termeni reali în 2021 cu aproximativ 10- mai mici decât în 2019. Discrepantele între Bucuresti si restul tarii continua sa se adânceasca, 20 de judete aveau în iunie 2021 salarii medii brute realizate situate la mai putin de 60- din media Bucurestiului. Cu exceptia judetului Cluj discrepanta salariala între Bucuresti si restul tarii s-a adâncit în ultimii 2 ani în toate celelalte 40 de judete”, mai arata BNS în document. Sindicalistii precizeaza ca pentru o familie medie de salariati în 2021 pragul de saracie este situat la aproximativ 2.401 lei, adica nivelul minim al veniturilor per persoana salariata ar trebui sa fie de aproximativ 1.465 lei net, iar salariul minim net este 1.386 lei. ”Actuala coalitie de guvernare a propus în 2019, pentru anul 2020, o formula de calcul a salariului minim luând în calcul cresterea reala a productivitatii în anul 2018 fata de 2017 si indicele preturilor octombrie 20019 / octombrie 2018. Pentru 2021, desi dupa acelasi mecanism de calcul salariul minim ar fi trebuit sa creasca la 2.380, s-a preferat în mod arbitrar pastrarea acestuia la 2300 lei. Din punctul nostru de vedere situatia nu mai poate continua în acest mod, este nevoie de o abordare responsabila pentru a reduce aceste disparitati, pentru a reduce saracia în munca si totodata pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor din salarii”, au mai transmis sindicalistii. Acestia considera ca pentru anul 2021 stabilirea salariului minim ar trebui sa tina cont de un set de indicatori, respectiv: Evolutia productivitatii reale a muncii (valoarea adaugata bruta/ populatie ocupata) pentru perioada 2019 – 2020 si prognoza pentru 2021 - 2022. Rata inflatiei pentru perioada 2019 – 2020 si prognoza pentru perioada 2021 – 2022, decembrie / decembrie. Pragul de saracie pentru o familie de salariati pentru 2022 (1.465*1,031) – 1.510 lei net. Prevederile Cartei Sociale europene revizuite, ratificata de România conform careia salariul minim trebuie sa fie situat la un nivel adecvat, respectiv raportul între salariul minim brut si câstigul salarial mediu brut sa fie de de cel putin 50-. Sinicalistii apreiaza ca, pentru cresterea competitivitatii economiei României, este nevoie de forta de munca calificata si bine platita. ”Ca urmare, acest poate fi sprijinit prin pastrarea unui salariu minim diferentiat pentru cei cu studii superioare si pentru lucratorii calificati. Eforturile sectorului economic trebuie sprijinite în acest caz si de o politica fiscala adecvata pentru salariul minim. Ca urmare, propunem ca deducerea personala de baza sa se dubleze – de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub si la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grila de deduceri pentru celelalte transe de venit sa se ajusteze în mod corespunzator. O astfel de masura ar permite cresterea salariului minim net în 2022 la 1530 lei”, au mai transmis sindicalistii.
