Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României (BNR) a analizat si aprobat în sedinta de miercuri Raportul asupra inflatiei, editia noiembrie 2023. Prognoza actualizata reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicata însa în 2024 decât cea previzionata anterior, dar usor mai joasa pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca în debutul anului viitor – sub impactul majorarii si introducerii unor taxe si impozite – si sa descreasca gradual în urmatoarele trimestre, dar sa-si accelereze scaderea în 2025. ”În sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia noiembrie 2023, document ce încorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Prognoza actualizata reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicata însa în 2024 decât cea previzionata anterior, dar usor mai joasa pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca în debutul anului viitor – sub impactul majorarii si introducerii unor taxe si impozite –, si sa descreasca gradual în urmatoarele trimestre, dar sa-si accelereze scaderea în 2025, coborând în interiorul intervalului tintei la finele orizontului prognozei”, arata banca centrala. Descresterea va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, carora li se alatura influentele anticipate sa vina din restrângerea relativ abrupta a excedentului de cerere agregata începând cu trimestrul III 2023 si din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior. Incertitudini si riscuri însemnate la adresa perspectivei inflatiei decurg totusi din cresterile de taxe si impozite destinate accelerarii consolidarii bugetare, potential suplimentate în perspectiva, dar si din evolutia cotatiei petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Incertitudini si riscuri notabile ramân asociate însa si conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 si posibila marire în urmatorii ani a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective, dar si implicatiile potentiale ale noii legislatii privind pensiile si salariile din sectorul public, precum si eventuale noi majorari salariale acordate personalului bugetar. În acelasi timp, incertitudini si riscuri semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiului din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice sub asteptari din Europa, îndeosebi din Germania. Totodata, absorbtia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de îndeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este însa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat si de înasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international. Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune, arata conducerea BNR. Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 9,2- în septembrie, de la 9, î3-n iunie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s‑au redus în septembrie la 12,6- si la 11,4-, de la 14,2-, respectiv 12,5-, în iunie, ramânând inferioare celor prevalente în regiune si în tarile baltice. Datele statistice revizuite recent arata ca activitatea economica a crescut în trimestrul II 2023 cu 1,7-, dupa o comprimare cu 1- în precedentele trei luni (variatie trimestriala), dar reconfirma scaderea avansului acesteia în termeni anuali la 1-, de la 2,4- în trimestrul I 2023. Descresterea a fost determinata de aceasta data de consumul gospodariilor populatiei, în timp ce consumul administratiei publice si-a accelerat puternic cresterea, iar dinamica anuala a formarii brute de capital fix a consemnat doar o mica scadere, ramânând deosebit de ridicata. Totodata, exportul net si-a marit impactul expansionist în acest interval, în conditiile continuarii cresterii ecartului pozitiv dintre variatia volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au înregistrat în trimestrul II 2023 noi scaderi substantiale fata de aceeasi perioada a anului anterior. ”Cele mai recente date si analize indica o decelerare semnificativa a cresterii economiei în a doua parte a anului curent, implicând o dinamica anuala mai modesta a PIB în trimestrul III decât cea anticipata anterior”, mai arata BNR. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzarile cu ama­nuntul si cele auto-moto, precum si serviciile prestate populatiei au consemnat noi pierderi de dinamica anuala, iar productia industriala si-a prelungit declinul apreciabil în termeni anuali; în schimb, volumul lucrarilor de constructii si-a reaccelerat considerabil cresterea în raport cu aceeasi perioada din 2022, în principal pe seama evolutiilor de pe segmentul nerezidential si de pe cel al constructiilor ingineresti. Totodata, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a continuat sa-si mareasca ecartul pozitiv fata de cea a importurilor, care a intrat relativ mai pronuntat în teritoriul negativ în iulie-august. Drept consecinta, deficitul comercial si-a reaccentuat contractia în termeni anuali, iar cel de cont curent si-a atenuat-o doar usor, în conditiile în care înrautatirea substantiala a soldului balantei veniturilor primare a fost partial compensata ca impact de cresterea în acest interval a excedentului balantei veniturilor secundare. Pe piata muncii, datele recente arata o încetinire pronuntata a cresterii lunare a efectivului salariatilor din economie în iulie-august si mentinerea relativ stabila a ratei somajului BIM, alaturi de descresterea vizibila în acest interval a dinamicii anuale a costului unitar cu forta de munca din industrie, de la un nivel însa deosebit de înalt atins în trimestrul II. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au accentuat usor scaderea în luna octombrie fata de trimestrul III, iar deficitul de forta de munca raportat de companii pentru ultimul trimestru al anului si-a corectat în mare masura cresterea din intervalul precedent, pe seama evolutiilor din industrie si servicii. Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au înregistrat mici scaderi spre finele lui octombrie, dupa relativa stabilitate din lunile precedente. Totodata, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat corectia descendenta în perioada recenta – în linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, în contextul asteptarilor revizuite ale investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed si al calmarii temerilor generate pe piata financiara internationala în prima parte a lunii octombrie de escaladarea tensiunilor geopolitice. În aceasta conjunctura, dar si pe fondul atractivitatii relative înca ridicate a plasamentelor în moneda nationala, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodata, moneda nationala si-a stopat tendinta de depreciere fata de dolarul SUA din lunile precedente, în conditiile întreruperii trendului de întarire a acestuia pe pietele financiare internationale. Creditul acordat sectorului privat si-a accentuat scaderea de ritm în septembrie, la 4,5-, de la 5,5- în august, în contextul unui declin amplu consemnat de dinamica componentei în valuta, contrabalansat doar în mica masura ca impact de reaccelerarea usoara a cresterii creditului în lei. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat si-a stopat totusi ascensiunea în septembrie, la 68,1-, pe fondul efectului statistic al evolutiei cursului de schimb leu/euro. În sedinta de astazi, 8 noiembrie 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile în acest moment, precum si în conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarât mentinerea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 7- pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8- pe an si a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6- pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si în valuta ale institutiilor de credit.
