Crestinii ortodocsi îi cinstesc astazi pe Sfintii Martiri Brâncoveni. Potrivit traditiei crestine, Constantin Voievod si fiii sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei, dar si sfetnicul Ianache, au fost decapitati pe 15 august pentru ca au refuzat sa îsi lepede credinta. De asemenea, domnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul aparitiei Bibliei în limba româna, si-a asumat rolul de protector al tiparului si scolilor din Muntenia, dar si din Transilvania. Domnitorul este cunoscut drept cel care l-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, a ctitorit mai multe biserici si manastiri si a suferit pentru credinta crestina. Potrivit traditiei, acesta a refuzat sa se lepede de la credinta crestina, iar pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul a fost decapitat, împreuna cu cei patru fii ai sai si sfetnicul Ianache. Se spune ca acestia au fost adusi în lanturi în fata sultanului Ahmed, care le-a cerut sa renunte la crestinism. Fiind refuzat, sultanul a poruncit sa le fie taiate capetele copiilor domnitorului, apoi al sfetnicului, iar la final a fost retezat capul domnitorului. Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor, dar au fost scoase de câtiva crestini si îngropate într-o manastire din Halki. În vara anului 1720 au fost aduse pe ascuns ramasitele domnitorului si îngropate în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucuresti. Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii sai si cu sfetnicul Ianache au fost declarati sfinti de catre Biserica Ortodoxa Româna si sunt sarbatoriti pe 16 august pentru a nu coincide cu Adormirea Maicii Domnului. Mâine, pe 17 august, în calendarul ortodox figureaza o alta sarbatoare cu cruce neagra, închinata Sfântului Mucenic Miron si Sfântului Gheorghe Pelerinul.
