Au plecat berzele din Iași. Stoluri mari de păsări au fost văzute în județ

Au plecat berzele din Iasi. Anul acesta au început migratia la aproximativ aceeasi data ca în 2018. Anul trecut, pasarile au pornit mai devreme cu o saptamâna spre tarile calde. Conform specialistilor, primii care pleaca sunt puii, fiind urmati la câteva zile de pasarile adulte. Specialistii mai precizeaza ca berzele zboara în grupuri mari.Berzele zboara deasupra curentilor calzi de pe uscat (termali), iar stolurile sunt de peste 100 de pasari, ajungând uneori la 10.000. Aerul cald împinge pasarile în sus, iar la baza curentilor, acestea pot plana. Urca în doar 3-4 minute la altitudinea de 800 de metri. Nu zboara niciodata deasupra apelor, deoarece acolo sunt curenti reci. "Din cauza marimii lor si a aripiilor lungi si late, berzele nu pot efectua zboruri active prin batai de aripi o perioada mai lunga de timp. Astfel, ele sunt nevoite sa parcurga cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se folosesc de curentii calzi ascendenti care se formeaza ziua deasupra uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridica ca într-un horn purtând în sus si berzele. Rotindu-se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înaltimi de 600-800 m, dupa care una câte una încep sa paraseasca curentul ascendent", explica specialistii. "Într-un front larg, probabilitatea gasirii unui alt curent ascendent creste. Aflate în zbor planat, gliseaza 3-50 de kilometri pâna la urmatorul „horn”, de unde este reluat procedeul descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua si numai deasupra uscatului, pentru ca deasupra suprafetelor de apa nu se formeaza curenti calzi ascendenti", mai precizeaza specialistii. Fotografia aceasta a fost postata pe pagina de Facebook "Codrii Iasilor - cunoastem, pretuim, pastram" si a fost surprinsa în Valea Satului din comuna Grajduri. Imagini din 2018 surprinse în Iasi gasiti AICI. Anul trecut, berzele au migrat imediat dupa sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului. Una dintre explicatiile plecarii destul de timpurii poate fi si seceta din zona, care a dus la secarea mlastinilor din care pasarile îsi procurau hrana.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi