Echipa condusa de neurobiologii Tushar Kamath si Abdulraouf Abdulraouf de la Institutul Broad a studiat celule cerebrale de la indivizi care au murit din cauza bolii Parkinson, si le-au comparat cu cele ale oamenilor care nu au fost afectati de aceasta boala. Astfel, acestia au descoperit un grup de celule "extrem de sensibile" la degenerare, care ar putea fi candidati de prima mâna pentru o interventie terapeutica. De asemenea, studiul a facut lumina asupra modului în care riscul genetic se manifesta probabil pentru a produce boala Parkinson, scrie Science Alert. ”Cartografierea” neuronilor de la cei decedati din cauza acestei boli Pierderea neuronilor dopaminergici din partea mezencefalica numita substantia nigra (substanta neagra) este un semn patologic distinctiv al bolii Parkinson. Desi nu toate celulele dopaminergice ale creierului mor, înca nu se cunosc cu precizie caracteristicile moleculare care fac ca unii neuroni sa fie mai vulnerabili la boala decât altii. Echipa de cercetatori din spatele acestui ultim studiu si-a propus sa izoleze si sa cartografieze mii de neuroni individuali din creierele unor persoane care au murit din cauza bolii Parkinson sau a dementei cu corpi Lewy, o forma mai putin cunoscuta de dementa care poate aparea singura sau împreuna cu alte afectiuni cerebrale. Kamath si colegii sai au studiat aproximativ 22.000 de celule cerebrale izolate din mostre de tesut provenite de la 10 indivizi care au murit fie din cauza Parkinson, fie din cauza dementei, dar si de la opt indivizi care nu au fost afectati de niciuna dintre boli. Astfel, au fost identificate 10 subtipuri diferite de neuroni producatori de dopamina în substantia nigra, fiecare identificabil prin profilul activitatii genetice. Un grup de neuroni a iesit în evidenta, însa, pentru ca lipsea din creierul tuturor celor care au avut Parkinson. La o cercetare mai atenta, acestia au descoperit ca procesele moleculare legate de moartea celulara în alte boli neurodegenerative au fost intensificate în acest grup special de neuroni dopaminergici si au identificat exact locul unde se afla de obicei celulele: în partea inferioara a substantei nigra pars compacta. Astfel, cercetatorii cred ca ar putea reprograma celule în laborator si sa le transforme în neuroni producatori de dopamina, pentru a crea un medicament regenerativ pentru pacientii care au Parkinson. Ce este boala Parkinson si cum se manifesta Boala Parkinson este o boala neurodegenerativa progresiva caracterizata prin miscari incontrolabile, cum ar fi tremuraturi, dificultati de vorbire si probleme de echilibru care se agraveaza în timp. Este cauzata de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamina, un mesager chimic care regleaza starea de spirit si miscarile corpului, potrivit Mayo Clinic. În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fata pacientului sa nu arate prea multe semne sau deloc. Bratele nu se pot legana în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclara. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrautatesc pe masura ce starea progreseaza în timp. Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însa exista cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.
