Asociatia Forumul Judecatorilor din România, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiaiva pentru Justitie afirma, într-un comunicat oficial, ca noile proiecte ale ”legilor justitiei”, publicate la 21 iulie 2022 de Ministerul Justitiei sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificari, fiind cu totul diferite fata de variantele prezentate si asumate în fata Comisiei Europene. De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele facute de România în lupta anticoruptie si împotriva crimei organizate si se încearca controlarea activitatii celor doua parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al României, care este numit eminamente politic ”Este pur si simplu de neînteles de ce mai este necesara adoptarea acestor proiecte, în forma propusa. Desi Guvernul României s-a angajat sa asigure armonizarea legislatiei privind organizarea si functionarea Justitiei în acord cu principiile din instrumentele internationale ratificate de România, precum si cu luarea în considerare a tuturor recomandarilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Venetia, Raportul CE privind statul de drept) si ale deciziilor CCR, „legile justitiei” publicate la 21 iulie 2022 mentin aceleasi dispozitii retrograde si blocheaza orice fel de reforma”, spun cele trei asociatii. Potrivit acestora, ”principiul cooperarii loiale, prevazut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana, este încalcat de ministrul justitiei, partenerii europeni fiind înselati fara niciun fel de retinere într-un joc insidios si interminabil”. ”Din acest principiu rezulta ca statele membre ale UE sunt tinute sa ia toate masurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea si eficacitatea dreptului Uniunii, precum si sa elimine consecintele ilicite ale unei încalcari a acestui drept, si ca o astfel de obligatie revine, în cadrul competentelor sale, fiecarui organ al statului membru în cauza”, se arata în comunicat. Asociatiile precizeaza ca, ”în ciuda angajamentelor luate în fata Comisiei Europene, se mentin aproape toate modificarile nocive criticate de organismele internationale în ultimii ani: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si în functii de executie la curtile de apel, tribunale si parchetele de pe lânga acestea (fiind si singura forma de promovare permisa prin lege pâna la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic si ramân sub controlul total al Sectiei pentru judecatori a CSM, Inspectia Judiciara este minor cosmetizata, rolul Institutului National al Magistraturii, prin Consiliul Stiintific, în numirea inspectorilor este înlaturat total, libertatea de exprimare a magistratilor este grav afectata, fiind mentinuta obligatia de abtinere de la „manifestarea sau exprimarea defaimatoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, iar functionarea CSM în esenta în sectii încalca arhitectura constitutionala a acestei autoritati colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvata”. ”Foarte straniu este ca eliminarea tuturor acestor aspecte a fost considerata esentiala pentru independenta justitiei în proiectele publicate de Ministerul Justitiei, reprezentat prin actualul ministru, la 30 septembrie 2020 si la 22 iunie 2022, si revizuirea lor a fost asumata fara rezerve în fata Comisiei Europene, iar prin noul proiect din 21 iulie 2022 modificarile necesare sunt abandonate fara niciun fel de explicatie, nementionându-se, în mod transparent, cine a propus noile prevederi, în conditiile în care, în luna iunie 2022, Ministerul Justitiei a anuntat ca nu redeschide dezbaterea publica asupra proiectelor. De asemenea, au fost introduse reglementari care asigura posibilitatea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie de a infirma motivat toate masurile si solutiile adoptate de procuror (inclusiv de procurorii DNA/DIICOT), prevederi de natura a încalca obligatiile asumate de România prin Actul de aderare la Uniunea Europeana de a asigura independenta DNA. De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele facute de România în lupta anticoruptie si împotriva crimei organizate si se încearca controlarea activitatii celor doua parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al României, care este numit eminamente politic”, mai spun asociatiile de magistrati. Ele mentioneaza ca ”se elimina ocuparea prin concurs a functiei de vicepresedinte de instanta/adjunct al prim procurorului parchetului, ceea ce constituie un regres, prin aceasta norma urmarindu-se crearea unei dependente a celor care ocupa functii manageriale în instante/parchete fata de Sectia de judecatori/procurori si de presedintele instantei/conducatorul parchetului, care îsi va propune adjunctii”. ”Se configureaza astfel un sistem clientelar înauntrul magistraturii, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune în pericol însasi independenta sistemului judiciar. În plus, într-o perioada în care sunt vacante peste 1000 de posturi de judecator si procuror, se propune marirea perioadei de scolarizare la Institutul National al Magistraturii de la 2 ani la 3 ani, propunere care nu are la baza niciun studiu de impact, nicio analiza de nevoi si nicio evaluare a situatiei personalului din sistemul judiciar. Marirea perioadei de scolarizare va conduce la cronicizarea deficitului de personal si la un dezechilibru pe termen mediu pentru instantele si parchetele de grad superior prin corelare cu vechimea necesara pentru promovare”, se precizeaza în comunicatul oficial. ”În acest context, ramâne evidenta dorinta puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie este detinuta de majoritatea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, de conducerea Ministerului Public si de presedintii de instante, cu caracter discretionar si cu ignorarea participarii colegiale la luarea deciziilor de interes. Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar cunoaste un regres inacceptabil, independenta sa fiind în mod serios pusa în pericol, desi garantiile de independenta privind judecatorii asigurate la momentul aderarii la Uniunea Europeana ar fi trebuit sa ramâna intangibile ulterior aderarii, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotarârea din 20 aprilie 2021, pronuntata în cauza Repubblika”, mai afirma asociatiile din justitie.
