Apoi, pe malul povârnit al Dunarii, erau îngramadite o multime de sculpturi. Poate sa fi fost o tabara de vara a sculptorilor, care, daca as fi rau, as spune, ca îsi lasau urmele pe unde mergeau ca suporterii semintele pe stadioane. Sau poate ca autoritatile, mânate de cine stie ce culpe, represate în strafundul lor comunist, se simteau într-o criza de legitimitate si... se pomeneau mecenati. Greu de crezut, totusi! În orice caz, dadeai de statui care (...)
