La Mamaia nu se mai aud valurile, dar nici manelele lui Guta sau Vali Vijelie, artistii de aur care umpleau pîna nu demult terasele de pe plaja. Statiunea aproape ca a disparut, lasînd loc unei stranii zone rezidentiale, cu blocuri îngramadite de-a valma între lac si marea aruncata la un kilometru de utilajele olandezilor, care au largit plaja pentru a combate, chipurile, eroziunea. Locul nisipului fin de altadata a fost luat de un amestec grunjos în care predomina scoici sfarîmate ce te pot rani daca încerci sa mergi descult pe plaja. De la Constanta si pîna la intrarea în Navodari - care nici el nu mai e satul de vacanta idilic care a fost odata -, oamenii sînt rari pe întinsul bulevard. Cînd se lasa seara, practic nu mai întîlnesti tipenie prin statiune daca o iei la pas dintr-un capat în celalalt. Parcarile sînt aproape goale de-a lungul bulevardului Mamaia si doar masinile si motoarele care trec fara limita de viteza mai dau impresia de activitate. Blocurile arata bizar în lumina artificiala, desprinse parca dintr-un film sud-american cu buget redus iar spatiile libere minuscule lasate între ele dezvaluie adevarata fata a celor care le-au construit. Apare evidenta lacomia, diletantismul si coruptia ce au mînat lucrarile prin care a dost schilodita fosta statiune de vis. Conceptul arhitectural care a dus, în urma cu decenii, la aparitia unor amplasamente elegante si aerisite a fost suprimat prin aglomerarea haotica de beton, otel si sticla. Investitorii imobiliari s-au întrecut în a aduce pe lume, tocmai la Mamaia, monstruozitati kitchioase. Fiecare a procedat dupa cum l-au dus capul, educatia, bunul simt si priceperea arhictetilor. Noile resorturi au fost ridicate peste ruinele hotelurilor din epoca comunista, cele mai multe lasate în paragina, iar lucrarile de înaltare si largire a plajei au distrus terasele de pe traseul aleii de promenada. Turistii iesiti seara la plimbare pe aleea litoralului mai vad doar o întindere de nisip, nu pot vedea marea. Putine blocuri de pe marginea bulevardului dau semne ca sînt locuite de turisti sau de rezidenti. Numerele de înmatriculare de pe masinile scumpe arata ca multi dintre locatari sînt ucraineni tineri care au fugit, împreuna cu familiile de razboi. Multe femei singure cu copii mici umbla triste pe promenada, scrutînd marea de parca ar astepta vesti despre barbatii lor îngropati în transeele din Donbas. „Mamaia e distrusa” Între ansamblurile rezidentiale edilii au lasat sa creasca o vegetatie salbatica dominata de scaieti. Toata statiunea este plina de buruieni, acesta fiind parca noul concept peisagistic al unei administratii pe masura. Din cei 16 palmieri adusi de Mazare, emblematici pentru anii 2000, au ramas doar cioturile din ghivecele care zac în fata fostului Grand Hotel Rex, ramas acum pustiu si el. Despre distrugerea statiunii Mamaia se vorbeste de ceva timp însa acum iau atitudine, din ce în ce mai raspicat, chiar investitorii din turism. Înca din ianuarie 2022, unul dintre cei mai cunoscuti dar si de succes hotelieri din tara, Mohamad Murad, a spus cu subiect si predicat ca blocurile construite haotic distrug Mamaia. „Va spun o chestie, sunt foarte revoltat acum si pregatesc un material pe care sa îl dau prim-ministrului si chiar va rog sa ne ajutati. Toate statiunile turistice din România devin niste cartiere de blocuri. Vreau sa facem un apel, pentru ca deja nu mai putem recupera Mamaia. Mamaia e distrusa. Facem un apel la dumneavoastra si la primul-ministru, sa dea o ordonanta de urgenta sa nu mai putem face din statiuni, din Neptun, din Olimp, din Eforie, niste cartiere de blocuri în loc de spatii verzi”, spunea Mohammad Murad într-un interviu la DC News. Toti cei pe care i-am întrebat prin statiune, fie ei turisti sau localnici, sînt de aceeasi parere. Însa regretele oamenilor nu misca nimic. Constructiile îngramadite continua sa apara, disconfortul cauzat de lucrarile care nu se mai termina alunga turistii, fostele amenajari de spatii verzi, deja chinuite, continua sa dispara, lasînd loc balariilor iar bucatile de beton si fiarele ruginite rezultate în urma distrugerii fostelor hoteluri, restaurante si terase sufoca sejururile dezastruoase ale oamenilor care platesc din greu o saptamîna-doua de concediu. Asaltul „rechinilor” se face dinspre uscat Aflam din datele oficiale ca în Mamaia si în satul vecin, Navodari, se construieste masiv de câtiva ani. Sunt ridicate acum mai multe imobile cu apartamente care sînt fie vândute, fie închiriate în regim hotelier. Unele au fost „tuflite” chiar la limita cu plaja. 45 de autorizatii a emis Primaria Constanta în 2022, iar de la începutul anului înca 16. Conform dezvoltatorilor, un metru patrat construit în Mamaia ajunge la cel putin 1.600 de euro. Pretul aproape se dubleaza în cazul apartamentelor de lux. Practic, investitorii imobiliari, în fapt cei mai multi niste „rechini”, nu mai tin cont de lege si construiesc la limita plajei. Un apartament la malul marii, în Mamaia Nord, se vinde cu sume care pleaca de la 80.000 de euro. De aceea, zona este foarte atractiva pentru investitorii imobiliari care nu mai tin cont de lege în goana lor dupa profit. De ani buni presa trage semnale ca Primaria orasului Navodari, cea de care apartine zona de Nord a statiunii Mamaia, pare ca nu vrea sa limpezeasca deloc lucrurile în haosul imobiliar de la malul marii. Pentru a se putea construi cladiri cât mai înalte, cu apartamente cât mai multe, investitorii scriu una pe hârtie, alta fac în realitate, fara sa fie verificati de nimeni. Media a prezentat si situatia unor dezvoltatori care au început constructiile fara nici un fel de autorizatie, stârnind nemultumirea celor care locuiesc la case si se trezesc cu blocuri aparute peste noapte. Unul dintre localnici a povestit ca, în urma cu cîtiva ani, cel care i-a vîndut casa i-a promis ca va vedea marea în fiecare dimineata. Doar ca între timp, între el si mare au mai aparut înca patru rînduri de blocuri. Masurile pe care le propune mediul de afaceri Tot Mohamed Murad, unul dintre cei care încearca sa faca biciul înca sa pocneasca pe litoralul românesc, a venit si cu unele propuneri concrete. Murad a evidentiat în cadrul unui interviu acordat presei, faptul ca blocurile de apartamente construite în statiunile turistice încurajeaza afacerile la negru, proprietarii închiriind fara contracte si fara a plati taxe la apartamentele, în timp ce unitatile de cazare acreditate sunt sufocate de dari la stat. El a propus sa se interzica constructia de blocuri de locuinte în statiunile turistice, prin lege si sa fie permise doar hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele, parcuri de distractie. Autoritatile cunosc în amanunt atrocitatile urbanistice din ultimul deceniu care au maltratat litoralul la nord de Constanta. Într-o conferinta de presa din luna februarile a acestui an prefectul Silviu Cosa a precizat faptul ca ISC a sesizat Institutia Prefectului în 12 cazuri, iar prefectura a sesizat mai departe corpul de control al prim-ministrului. Însa, conform presei locale totul s-a facut formal pentru ca, de fapt, orice atributie de control a statului a fost anulata chiar de ISC Constanta de-a lungul ultimilor ani, institutie care în aceasta perioada nu a participat nici la 10- dintre receptiile la care a fost convocata, ca sa fie siguri ca… nu deranjeaza cu nimic. Nu e de mirare, avînd în vedere ca însusi seful ISC Constanta, Dayan Fetislam, a construit un bloc chiar în zona, conform TomisNews.ro (cititi mai mult în https://tomisnews.ro/cum-au-fost-posibile-atrocitatile-urbanistice-din-mamaia-nord-primarul-chelaru-protejat-de-seful-inspectoratului-de-stat-in-constructii-constanta-video-exclusiv/) Amprenta lui Mazare Unii dintre cei considerati vinovati de distrugerea perlei litoralului românesc, respectiv fostul primar al Constantei Radu Mazare si Nicoale Matei, care a fost primar la Navodari, au fost deferiti Justitiei. Nu sînt singurii, demolarea statiunii fiind facuta sistematic, cu concursul unor oameni care au scos profit din asta si al unor institutii care ar fi trebuit sa împiedice sau macar sa limiteze dezastrul. Legea s-a încalcat cu tupeu maxim de catre „rechinii” imobiliari iar autoritatile au fost mai mult decît timide în a sanctiona încalcarea prevederilor legislative în domeniu. Au dat cîteva amenzi nesemnficative, pentru a închide gura lumii. Cît priveste hotelurile vechi, acestea abia mai respira, multe dintre ele, renovate de fatada, au preturi care nu se explica prin servicii. Decaderea vedetelor protocapitaliste a început, undeva pe la sfirsitul anilor 2000. Între timp, pe litoral s-au impus alte branduri care atrag turistii de lux, printre care Phoenicia, Vega sau Marina Regia. Însa românii obisnuiti nu pot face fata preturilor de aici iar cei cu stare prefera destinatiile exotice, la fel de scumpe. Cîtiva investitori se chinuie, totusi, sa mai salveze ceva din gloria apusa a turismului românesc de la Mamaia, care altadata aducea profituri uriase si turisti din toata Europa. Exista si hotelieri care s-au straduit sa investeasca fonduri importante pentru reabilitarea cladirilor vechi si plajelor, cum ar fi cei de la complexul Phenicia sau ansamblul hotelier Amiral-Comandor-Orfeu unde cei de la Unita au facut eforturi sa aduca hotelurile vechi de peste 50 de ani, la standarde actuale. Dar astfel de situatii sînt putine la Mamaia si cu o floare nu se face primavara. Raul a fost facut si vacantele la Mamaia de altadata, cu marea si plajele ei de vis, nu vor mai reveni niciodata. La fel si turistii, dezamagiti, nu vor mai calca a doua oara în locul unde au platit înzecit disconfortul pe care l-au suportat. Asa ca paradisul vacantelor de altadata la Mamaia pare a fi pierdut pe vecie. S-a dus sunetul valurilor seara, pe promenada la Mamaia, asa cum s-au dus si concertele lui Guta, Vali Vijelie etc. Poate doar Salam mai vine din cînd în cind sa cînte prohodul statiunii, în stilul de jale manelistic, pe la vreo petrecere privata în maruntaiele nesfîrsitelor si haoticelor îngramadiri de otel, sticla si beton care au napadit ceea ce a fost cea mai romantica poveste litoralului românesc. (Silviu LABES)
„Apele se îndepărtează, iar rechinii atacă de pe plajă”. Un ieşean la mare: reportaj nostalgic din staţiunea Mamaia
- de Ziarul de Iasi
- 2023/07/07 23:50
