Cu exceptia familiilor care au prins radacini aici, au facut copii, au joburi si, eventual, au învatat sau cunosc si limba româna, familiile din Ucraina încep sa paraseasca Iasul si sa se întoarca în tara lor. Motivele sunt multiple, iar exodul a început din luna mai, când Guvernul a sistat ajutorul pe baza sistemului 50/20 (50 lei / zi pentru cazare si 20 / zi mâncare) si le cere refugiatilor sa se angajeze si sa aiba copiii la scoala pentru a putea primi 2.000 de lei / luna de familie. Însa „Ziarul de Iasi” a descoperit ca familiile de ucraineni pleaca încet-încet din zona si din alte cauze, migratia fiind accelerata în aceasta toamna de problema scolarizarii copiilor. Ministerul Educatiei din Ucraina nu a emis un ordin de ministru sau vreo legislatie echivalenta prin care sa oblige elevii sa fie prezenti, acolo unde se poate, la ore fata-în-fata pentru a putea promova. Dar a emis o recomandare ferma pe care scolile, în special cele din regiunile unde nu exista conflict direct, au respectat-o: mai putin ore online, mai multe fata în fata. Cuplata cu venirea iernii, cu costul mare al chiriilor în Iasi si cu o aparenta acalmie în partea de Vest a tarii si în regiunea Odessa, familiile care nu au vrut ca sa ramâna si mai mult în urma copiii lor au luat drumul peste granita. Recomandarea care cheama familiile înapoi în tara macinata de razboi Cifrele cele mai relevante pentru a arata acest exod le-am obtinut de la Inspectoratul Scolar Judetean Iasi. Daca la nivelul lunii iunie, în scolile din judet existau aproximativ 210 ucraineni care participau, ca audienti sau ca elevi înscrisi la ore, la procesul educational, la începutul lunii noiembrie numarul lor s-a înjumatatit si mai sunt 96. Asta în contextul în care înscrierea copiilor în sistemul de învatamânt de stat e una dintre conditiile pe care refugiatii ucraineni trebuie sa o îndeplineasca pentru a primi ajutorul de 2.000 de lei / luna din partea statului. „Ziarul de Iasi” a discutat cu o familie de ucraineni stabiliti în regiunea noastra, care au doi copii, ambii înscrisi la scoala în zona Cernauti. Fiind vorbitori de limba româna, acestia au luat decizia de a-i muta pe copii la scolile din România, din cauza incertitudinii, dar si a faptului ca au fost chemati sa mearga la ore fata în fata. „Momentan este doar o recomandare, iar fiecare scoala, în functie de situatia în care se afla, decide cum se organizeaza. Tendinta generala în Ucraina este de a se renunta treptat la online, dar nu este o lege în sensul acesta. Cei care nu vor sa faca ore online, pot sa învete în România sau în oricare alt stat, iar când se întorc în tara vor da o echivalare, daca stiu limba ucraineana. Nu exista o metodologie înca în acest sens. Stiu personal o familie care s-a întors în Odessa pentru ca scoala i-a informat ca nu vor mai fi ore online: e caz dupa caz”, a explicat, pentru „Ziarul de Iasi”, tatal familiei. În Iasi au ramas, în principal, cei decisi sa se stabileasca aici pe termen mediu Situatia în scolile din judet era oricum complicata: în calitate de audienti, elevii ucraineni participau la ore maximum un an, înainte de a avea doua optiuni, fie se înscriu ca elevi, fie abandoneaza. Predarea se facea în continuare în limba româna, cu exceptia unor situatii în care scoala avea si cursuri în engleza sau exista o bunavointa a profesorilor de a lucra suplimentar. Însa multi dintre elevi, mai ales cei din învatamântul primar si gimnazial, nu stiu decât ucraineana si rusa, ceea ce face ca situatia lor de audient sa fie una complicata. CITESTE SI: Se întâmpla la Iasi: Pani Iulia lasa doctoratul pentru 45 de copii refugiati. Sotul, fratele si tatal ei lupta pe front Plecarea ucrainenilor din Iasi a fost remarcata si de ONG-urile care îi ajuta pe acestia, în special pe zona educationala si pe plan social. De principiu, au spus reprezentantii acestora pentru „Ziarul de Iasi”, au mai ramas în tara doar cei care au prins cu adevarat radacini aici. Spre exemplu, cei de la Caritas, care organizeaza mai multe programe de sprijin pentru refugiati, inclusiv unele educationale pentru copiii acestora, spun ca au sistat clasele cu predare în ucraineana pe care le aveau în momentul în care s-a dat legea care spunea ca subventia pentru refugiati se ofera celor care au loc de munca si îsi înscriu copiii la scoli. Dar plecarea refugiatilor a avut si alte motive, spune Radu Huzum, de la Caritas Iasi. „Multi au plecat din cauza costurilor ridicate la facturi si pentru ca vine frigul, iar aceste costuri nu fac decât sa creasca. În Ucraina mai au rude, mai pot sta la ei, dar aici trebuie sa plateasca utilitati, chirie si mâncare, ca orice chirias român. Noi avem beneficiari în continuare, sunt multi cei care au nevoie si vin din zone defavorizate. Cu copiii este si mai complicat: statutul de audient este foarte greu pentru cei care nu stiu româna. De aceea parintii prefera sa continue studiile în Ucraina, oricum faceau în paralel si înainte: online în ucraineana si ore în România”, a explicat Radu Huzum. Acesta a explicat ca, din moment ce nu sunt traducatori si inclusiv alfabetul e diferit, chiar si copiii mari, de la liceu, ar fi nevoiti sa reia notiuni din clasele primare de scriere. „Si ce faci, ca sistem – te apuci sa îi înveti bastonase, scrierea de la zero, daca nu stiu niciun cuvânt?”. La centrul pe care-l are Caritas pentru acesti refugiati a ramas o învatatoare care preda în limba ucraineana, cu care se faceau ore zilnic în prima pate a anului, si acum se face un sistem de afterschool. Mai fac ore de limba româna si activitati comune cu copiii de la centrul de zi, care sunt români, pentru o mai buna integrare a refugiatilor ucraineni. „Ne adaptam ca sa îi ajutam”, a concluzionat acesta. Copiii ar vrea sa învete, sistemul nu poate sa-i asimileze Lucian Grigorescu, coordonator al Centrului Social pentru Familiile din Ucraina si presedintele al Asociatiei Împreuna pentru Miroslava, spune ca ONG-ul pe care-l coordoneaza mai are un nucleu de beneficiari care s-au stabilit în Iasi. Restul au plecat: banii, iarna care se apropie si frica pentru viitorul copiilor i-au împins înapoi în tara macinata de aproape doi ani de razboi. „Noi le oferim activitati educative în continuare, si pentru adulti si pentru copii, le donam alimente când avem posibilitatea, cam o data la doua saptamâni. Sunt oarecum mai putini, cel putin chipuri noi nu prea mai avem. În mai s-a simtit însa o plecare semnificativa”, a explicat Lucian Grigorescu. CITESTE SI: În spatele facultatilor de la TUIASI copiii ucraineni lupta cu traumele razboiului prin teatru, sah, canto si yoga Una dintre cele mai mari prezente în Iasi pe zona ajutorarea copiilor refugiatilor ucraineni o are organizatia Salvati Copiii. Acestia spun ca s-au luptat pâna acum, fara succesul, cu hatisul legislativ din România, pentru a încerca sa-i ajute pe copiii ucraineni sa se integreze si sa urmeze o forma de învatamânt. Mai ales ca ei au în grija zeci de tineri din sistemul social ucrainean, ajuns de la un centru din Dnipro: sunt orfani, tineri proveniti din familii dezorganizate, gazduiti de DGASPC Iasi la un centru în Bucium. „La cifrele pe care le aveti, cu copiii din sistem, trebuie sa va gânditi si ca multi parinti si-au înscris acum, din toamna, copiii de frica la scoala. De frica pentru a nu pierde programul de sprijin al guvernului. Dar tot multi dintre cei de pe lista nu s-au mai dus pentru ca nu e clarificat înca daca România le recunoaste anul scolar, daca le încheie o medie. Nu e reglata situatia, iar daca ei ramân tot audienti nu înteleg absolut nimic. Era o discutie sa fie evaluati, pentru a vedea unde ar putea fi integrati dupa cunostinte si aptitudini, dar ni s-a transmis ca nu exista comisii si capacitate la nivelul ISJ Iasi pentru a face asa ceva”, a declarat Ioana Nistor, de la Salvati Copiii, pentru „Ziarul de Iasi”. CITESTE SI: Cum înveti într-o tara straina, fara sa cunosti pe cineva, fara sa stii limba sau o limba intermediara. Exemplul a 39 de copii sositi la Iasi Ioana Nistor spune si ea ca familiile refugiatilor le-au spus ca au fost informati, de guvernul ucrainean, ca trebuie sa îsi continue studiile si în Ucraina. Multi dintre cei care au ramas si acum în Iasi fac ore online, mai putin copiii din scoala primara, pentru care nu exista o astfel de solutie „Li se mai dau teme, sunt verificati prin comunicarea electronica, nu neaparat ca o ora propriu-zisa, dar fac un schimb de mesaje cu un învatator. Cei mai mari au ore la care intra. De aceea, cum nimic nu e clar la noi în sistem, multi au preferat sa renunte sa mearga la scoala si sa faca orele din Ucraina. Dar cei care au plecat acasa au facut-o pentru ca nu mai au venituri si nu reusesc sa se descurce financiar. Cu scoala unii ar fi gasit solutii, dar nu s-au descurcat cu banii”, a mai precizat Ioana Nistor. În momentul de fata, Salvati Copiii Iasi ofera ore de tip scoala dupa scoala pentru copiii din sistemul de protectie din Ucraina, ajunsi la Iasi, având si un program educational de tip gradinita pentru familiile care s-au stabilit în capitala Moldovei. Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Întelege ca sa ajuti. Perspectiva refugiatilor ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) si Fundatia Friedrich Naumann pentru Libertate România si Moldova Citeste si: https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cum-inveti-intr-o-tara-straina-fara-sa-cunosti-pe-cineva-fara-sa-stii-limba-sau-o-limba-intermediara-exemplul-a-39-de-copii-sositi-la-iasi--340456.html
