Economia globala intra într-un nou ”super ciclu”, inteligenta artificiala si decarbonizarea fiind factori determinanti, potrivit lui Peter Oppenheimer, seful cercetarii macro în Europa la Goldman Sachs, transmite CNBC. ”Ne îndreptam în mod clar spre un super ciclu diferit”, a spus el luni pentru emisiunea ”Squawk Box Europe” de la CNBC. Superciclurile sunt definite în mod obisnuit ca perioade lungi de expansiune economica, adesea însotite de cresterea PIB-ului, cerere puternica de bunuri care duce la preturi mai mari si niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca. Cel mai recent super ciclu semnificativ pe care l-a experimentat economia mondiala a debutat la începutul anilor 1980, a spus Oppenheimer, discutând continutul din noua sa carte ”Any Happy Returns”. Acesta a fost caracterizat de ratele dobânzilor si de un vârf al inflatiei, înainte de o perioada lunga de decenii de scadere a costurilor de capital, a inflatiei si a dobânzilor, precum si a politicilor economice precum dereglementarea si privatizarea, a explicat el. Între timp, riscurile geopolitice s-au atenuat si globalizarea a devenit mai puternica, a remarcat Oppenheimer. Dar nu toti acesti factori sunt acum pregatiti sa continue asa cum au fost, a adaugat el. ”Nu este probabil sa vedem ca ratele dobânzilor sa scada la fel de agresiv în urmatorul deceniu sau cam asa ceva, vedem o oarecare retragere din globalizare si, desigur, vedem si tensiuni geopolitice crescute” , a explicat el. Razboiul Rusia-Ucraina, tensiunile dintre SUA si China legate în mare parte de comert si conflictul Israel-Hamas, care stârneste îngrijorari în Orientul Mijlociu larg, sunt doar câteva teme geopolitice de care pietele s-au îngrijorat în ultimele luni si ani. În timp ce evolutiile economice actuale ar trebui, teoretic, sa conduca la încetinirea ritmului rentabilitatii financiare, exista si forte care ar putea avea un impact pozitiv, si anume inteligenta artificiala si decarbonizarea, a spus Oppenheimer. AI este înca în stadiile incipiente, a explicat el, însa, deoarece este folosita din ce în ce mai mult ca baza pentru noi produse si servicii, ar putea duce la ”un efect pozitiv” pentru stocuri, a spus el. Subiectul fierbinte al inteligentei artificiale si al productivitatii, care a mers adesea mâna în mâna cu dezbaterile si preocuparile legate de înlocuirea sau schimbarea locurilor de munca umane, va avea probabil un impact asupra economiei. ”Al doilea lucru este scat nu am vazut înca si cred ca suntem relativ încrezatori ca vom vedea o îmbunatatire a productivitatii pe fondul aplicatiilor AI, care ar putea fi pozitiva pentru crestere si desigur pentru marje”, a spus Oppenheimer. În ciuda faptului ca AI si decarbonizarea sunt ambele concepte relativ noi, exista paralele istorice, a explicat Oppenheimer. Una dintre perioadele istorice care iese în evidenta este începutul anilor 1970 si începutul anilor 1980, despre care el a spus ca ”nu sunt atât de diferite” de evolutiile actuale. Accelerarea inflatiei si a ratelor dobânzilor au fost probabil probleme mai structurale decât în prezent, a spus el, cu toate acestea, factori precum tensiunile geopolitice în crestere, cresterea taxelor si reglementarea îmbunatatita par similari. ”Ca urmare a acestui soc dublu extraordinar pe care probabil îl vom vedea, soc pozitiv al inovatiei tehnologice într-un ritm foarte rapid, împreuna cu restructurarea economiilor pentru a trece spre decarbonizare, cred ca este o perioada care seamana mai mult cu ceea ce am vazut în sfârsitul secolului al XIX-lea”, a spus el. Modernizarea si industrializarea alimentate de infrastructura si dezvoltari tehnologice, alaturi de cresteri semnificative ale productivitatii, marcheaza aceasta perioada istorica. În mod crucial, aceste paralele istorice pot oferi lectii pentru viitor, a subliniat Oppenheimer.
