Nea Miron moștenise multe trăsături de la străbunicul său. Părul blond-roșcat, ochii verzi-gălbui, obsesia față de curățenie și ordine, dar nu și bombăneala, ci doar făloșenia ce se manifesta mai cu seamă atunci când cumnatul lui tata o lua pe ulei. Atunci firea lui autoritară, orgoliul și invidia ce hibernau înlăuntrul lui deveneau de nestăvilit. Articolul Amintiri din vremuri demult apuse apare prima dată în Ziarul de Iaşi - liderul presei ieşene.
