Daca, în 2021, un leu din cinci cheltuiti mergea la obiectivele de investitii, anul trecut proportia a fost mult mai mica. Alte administratii locale din tara au alocat chiar mai mult de jumatate din bugetele de cheltuieli pentru acest capitol: dezvoltarea. Anul trecut nu a iesit cu nimic în evidenta pentru administratia ieseana în comparatie cu cei dinainte. Poate cu un pas înapoi în ceea ce priveste investitiile preconizate. Între celelalte administratii judetene, CJ si-a pastrat locul în Top 10 dupa ponderea investitiilor în totalul cheltuielilor. Doar ca este vorba de una din ultimele 10 pozitii din clasamentul realizat dupa acest criteriu. Cifrele pe judet În 2022, Consiliul Judetean (fara institutiile subordonate) a alocat pentru dezvoltare 118 milioane de lei din cele 606 milioane cheltuite în total. Adica, procentual, putin sub 20 la suta. Procentul este similar celui din anul precedent (19,32 la suta). Însa, daca în 2021 mai erau sase judete dupa CJ Iasi (Teleorman, Mures, Ilfov, Constanta, Olt si Prahova – acesta din urma cu doar 7,3 la suta), anul trecut au mai ramas doar Mures (care a scazut de la 18,9 la 18 la suta) si Ilfov (care a alocat în continuare acelasi procent de 16,9 la suta din cheltuieli pentru investitii). În vârful clasamentului se afla practic aceleasi judete ca în 2021: Tulcea (60 la suta), Botosani („new entry”, 55 la suta), Bistrita-Nasaud (49 la suta), Dâmbovita, Mehedinti, Galati, Cluj. Cea mai mare parte a cheltuielilor de investitii o reprezinta fondurile europene, respectiv cele primite prin programele din 2014-2020. Iasul, de exemplu, a avut anul trecut 102 milioane de lei primiti pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile. Celelalte 16 milioane de lei reprezinta cheltuielile de capital, banii fiind alocati din alte surse, inclusiv proprii. Cea mai bogata primarie din tara, „imuna” la investitii Primaria Municipiului Iasi sta un pic mai bine - asta însa în comparatie cu celelalte primarii din resedintele de judet si cu cele din Bucuresti, Generala si de sector. Ponderea cheltuielilor pentru investitii în totalul cheltuielilor din anul 2022 a fost cea mai mica din ultimii cinci ani, doar 17,28 la suta. În 2021, procentul a fost de 23 la suta, iar în 2020, aproape o treime (29,2 la suta). În ultimul an antepandemic, 2019, ponderea investitiilor în totalul cheltuielilor a fost de 20,8 procente. În urma Municipalitatii iesene au mai ramas, la acest capitol, doar opt primarii. În 2021, Iasul era la jumatatea clasamentului. Anul trecut, mai „zgârcite” la investitii au fost Craiova (17,08 la suta din cheltuieli), Giurgiu, Calarasi, Sectorul 5 al Capitalei, Botosani, Bucuresti (8,76 la suta), Sectorul 1 (5,7 la suta) si Ploiestiul (doar 4,13 la suta). În schimb, administratiile Resitei, Sibiului, Oradiei, Cluj-Napocai, Bistritei, precum si cele din Miercurea Ciuc si Satu Mare si-au pastrat locurile din vârful clasamentului cu alocari pentru dezvoltare de cel putin o treime – pâna la jumatate, în cazul Resitei - din cheltuielile facute anul trecut. Avem buget mare, dar se duce pe funtionarea aparatului propriu De mentionat ca Iasul a avut în 2022 cel mai mare buget de cheltuieli, 1,5 miliarde de lei, mai mare decât Timisoara (1,45 miliarde), Cluj-Napoca (1,4 miliarde) si Constanta (1,27 miliarde) si, de asemenea, peste toate sectoarele Capitalei cu exceptia Sectorului 3 (1,6 miliarde de lei). Primaria Generala a Municipiului Bucuresti a avut de cheltuit 5,25 miliarde de lei, dar mai putin de o zecime din aceasta suma colosala s-a regasit în obiective de investitii. Restul banilor pâna la 100 la suta au fost cheltuiti pentru functionare, respectiv plata personalului, întretinere, utilitati, dar si pentru burse si ajutoare.
